Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), spune că programul Prima casă şi-a atins obiectivele, având în vedere faptul că tinerii au avut acces la un credit ipotecar, ceea ce în condiţii normale de creditare de către bănci nu s-ar fi întâmplat, având în vedere că aceştia au posibilitatea redusă de economisire.
80% dintre beneficiari sunt sub 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premise de stabilitate a tinerei generaţii, a spus Petrescu într-o opinie transmisă ZF, ca reacţie a poziţiei economistului-şef al BNR, Valentin Lazea, la programul Prima casă.
Într-o opinie personală publicată în caietele de studii ale BNR, Lazea a declarat că menţinerea programului Prima casă duce la distorsiuni în piaţă şi nu stimulează băncile să dezvolte produse cu risc redus. Lazea spune că efectul programului Prima casă în economie a fost modest, în condiţiile în care a fost utilizat în mod limitat de persoanele cu venituri reduse.
Petrescu spune că programul Prima casă şi-a atins obiectivele din perspectiva accesului la un credit ipotecar şi de către cei cu venituri medii, cele mai multe persoane care apelează la acest program având venituri medii de sub 4.000 de lei/gospodărie. „15% dintre persoanele care au accesat programul au venituri mai mici de 2.000 de lei, 58% au venituri între 2.000 şi 4.000 de lei, 19% au între 4.000 şi 6.000 de lei, numai 5% au venituri între 6.000 şi 8000 de lei şi doar 3% peste 8.000 de lei”. Dacă la lansarea programului ponderea locuinţelor noi în total a fost de numai 4%, în 2017 ponderea locuinţelor noi se situează la aproximativ 60% din totalul locuinţelor achiziţionate/construite prin program, demonstrându-se impactul în revirimentul sectorului construcţiilor de locuinţe, spune Petrescu.
În acelaşi timp, s-a generat şi o întinerire a portofoliului de clienţi ai băncilor, a adăugat el.
Programul Prima casă are o rată de neperformanţă de sub 0,3%.
Programul Prima casă a fost lansat în 2009 pentru a stopa căderea pieţei imobiliare intervenită ca urmare a crizei. Garanţia oferită de stat a fost de ajuns pentru bănci să susţină acordarea de credite ipotecare, pe o piaţă prăbuşită. De partea cealaltă, mulţi susţin că acest program a creat distorsiuni în piaţă prin faptul că a oprit scăderea preţurilor apartamentelor până la un nivel care să acomodeze şi salariile din România şi cu puterea de cumpărare. Dintre toate programele guvernamentale lansate în ultimii 10 ani, acesta a avut cel mai mare succes, în ciuda criticilor.
Celelalte programe, în special pe fonduri europene, cu excepţia celor din agricultură, nu au însemnat altceva decât irosirea unor resurse financiare imense - miliarde de euro -, a căror efecte se văd în economie prin clădiri, fabrici unde nu lucrează nimeni.
Citeşte pe ZF ce a spus Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM
