• Leu / EUR4.7794
  • Leu / GBP5.6715
  • Leu / USD4.3124
Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Ce ştiu procurorii şi nu ştiu inamicii Băncii Naţionale

Adrian Vasilescu, BNR: Ce ştiu procurorii şi nu ştiu inamicii Băncii Naţionale

Autor: Adrian Vasilescu

17.07.2019, 00:06 2796

Ziarul Financiar, într-un comentariu recent, citând agenţia Bloomberg, nota că „minţile briliante“ din BNR au făcut profit important din tradingul pe valută şi administrarea rezervei internaţionale. Ce a subliniat Bloomberg? Că o echipă de oameni cu minţi briliante stă în faţa monitoarelor, urmărind întreaga lume pentru a găsi operaţiuni profitabile. „Şi iată că  BNR, care plăteşte conform legii o cotă de 80% din veniturile nete la bugetul de stat, a vărsat în vistieria ţării, anul trecut, 946,7 de milioane lei.

În împrejurarea în care, după decizia Parlamentului de la începutul acestei luni – 300 de voturi pentru şi numai 15 contra, un veritabil vot de încredere dat conducerii Băncii Centrale, care a pus punct războiului fierbinte întreţinut de inamicii BNR timp de patru ani – n-a urmat pacea aşteptată, ci a început războiul rece, remarca agenţiei Bloomberg n-a căzut bine. Agenţia a fost imediat taxată într-o notă intitulată „Ce nu ştiu cei de la Bloomberg“. Autorul notei, un parlamentar, le explică: „Obiectivul major al BNR, practic cel care contează, este stabilitatea preţurilor, adică atingerea ţintei de inflaţie. În ultimii 13 ani, (BNR – n.a.) a ratat-o de 12 ori!!!“

Aşadar, supărat, îi face neştiutori pe cei de la Bloomberg... fără să ştie în ce confuzie teoretică şi practică se află el însuşi. Să judecăm.

1) Ratarea ţintei de inflaţie, timp de 12 ani – dintr-un total de 13 ani, din 2005, de când „ţintim“ creşterea preţurilor, până în 2018 inclusiv – e scoasă din pălărie. Dacă nu cumva e o mutare primită în plic.

2) Inclusiv în 2018, inflaţia decembrie pe decembrie (inflaţia anuală) a fost de 3,27 la sută. În intervalul coridorului de ţintire, deci, al cărui plafon este de 3,50 la sută.

3) Timp de doi ani, 2015 şi 2016, am înregistrat inflaţie negativă. Cauza? Au fost reduse sumele de pe etichetele din magazine, ca efect al şocului produs de scăderea TVA la alimente cu 15 puncte procentuale. Nu au scăzut deci preţurile sub limita de jos a coridorului, de 1,5 puncte procentuale, ci doar sumele din TVA revenite bugetului statului.

4) Un şir de ani, rata decembrie pe decembrie a inflaţiei, care se ia în calcul la ţintirea inflaţiei, s-a înscris în coridorul de ţintire: 2006, 2011, 2013 şi 2014. Plus 2015 şi 2016, pe care i-am amintit deja. Ţinta nu a fost atinsă în anii crizei economice.

5) Ţintirea inflaţiei nu-i este impusă Băncii Naţionale prin lege. Niciun fel de prevederi legale nu fac referiri la o fixare de ţinte. Şi nici la obligaţia de încadrare a inflaţiei între anumite cifre. Ţinta este o proiecţie calculată de BNR ca reper pentru economia ţării.

6) Legea 312/2004 precizează, în articolul 2, că „obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor“. Conjugată cu sintagma „stabilitatea financiară“, sintagma „stabilitatea preţurilor“ asigură un cadru ceva mai larg de interpretare a acestei obligaţii.

7) Legea e înţeleaptă, în sensul că urmează bunele practici europene. Aşa că ia în calcul situaţii speciale. Pentru că, de exemplu, dacă într-un an explodează preţul internaţional al petrolului, banca centrală să nu se apuce să destabilizeze mii de preţuri pentru a ţine sub control un singur preţ, cel al combustibilului, cu cea mai mare pondere în coşul de consum.

8) Actualul ciclu inflaţionist, care a pornit în octombrie 2017 şi încă nu s-a sfârşit, este rezultatul unui şir de şocuri provocate de dirijorii preţurilor reglementate. Ei au scumpit în mai multe rânduri energia electrică, energia termică şi gazele naturale, turnând astfel gaz peste toate preţurile.

9) BNR a făcut tocmai ce consfinţeşte legea, care îi cere să asigure stabilitatea preţurilor. Şi a adus în coridorul de ţintire, atât în 2017, cât şi în 2018, o inflaţie aproape explozivă.

10) Activându-şi întregul arsenal de arme şi gloanţe, Banca Naţională a reuşit să calmeze o inflaţie ce tindea să urce spre 6 la sută (ajunsese la 5,41 la sută în mai 2018) reducând-o la 3,8 la sută în decembrie. Apoi, după şocurile inflaţioniste de la începutul acestui an, a adus-o la 3,8 la sută în iunie. Performanţa BNR a fost obţinută cu o dobândă de politică monetară real-negativă de numai 2,5 la sută, ca să nu afecteze nici creşterea economică, nici creditarea populaţiei.

Inflaţia e doar o temă de inspiraţie pentru planuri de luptă. Una dintre multe altele. Adevărul este că de la votul din Parlament, care i-a înfuriat pe inamicii Băncii Naţionale, n-a fost zi de la Dumnezeu fără câteva atacuri concertate. Noutatea, faţă de cei patru ani precedenţi de război fierbinte, este că acum sunt invocaţi procurorii, care să vină la Banca Naţională şi să numere pagubele produse bugetului statului. După unele calcule, făcute de deformatori de opinie, aceste presupuse pagube ar fi mai mari decât cele inventariate în cele mai grave cazuri de corupţie.

Pentru aceşti povestitori, probarea adevărului a devenit un lux; iar verificarea informaţiilor din mai multe surse – floare rară. Aşa că nu rareori judecăţile de valoare nu se mai fac cu faţa la realitate, ci din perspectiva doar a ceea ce contestatarii BNR reuşesc să înţeleagă. Şi iată, cheamă procurorii. Ce nu ştiu ei? Că procurorii se uită în lege. Şi, ca să aibă motiv să vină la BNR, ar fi nevoie să fie încălcată legea. Or, după patru ani de război fierbinte şi două săptămâni de război rece, nu cunosc niciun caz – absolut niciunul! – în care învinuirile aduse Băncii Naţionale să fie însoţite de articole de lege ce ar fi fost încălcate.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7794
Diferență: 0,0146
Ieri: 4.7787
Azi: 4.3124
Diferență: -0,0579
Ieri: 4.3149
Azi: 5.6715
Diferență: -0,241
Ieri: 5.6852
Azi: 4.3785
Diferență: 0,032
Ieri: 4.3771