Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Va depăşi cursul de schimb „pragul psihologic“ de 5 lei/1 euro până în martie 2022? (2)

Adrian Vasilescu, BNR: Va depăşi cursul de schimb „pragul psihologic“ de 5 lei/1 euro până în martie 2022? (2)

Autor: Adrian Vasilescu

06.07.2021, 00:06 10330

Reiterez concluzia comentariului de săptămâna trecută: de această dată e altfel!  Spre deosebire de anii trecuţi, prognozele de luni 28 iunie, ale analiştilor financiari independenţi, privind viitorul apropiat al pieţei noastre valutare, sunt ponderate. Anticipaţiile au o plajă mai largă spre deosebire de anii trecuţi, au fost alese scadenţe rezonabile, între sfârşitul anului în curs şi martie anul viitor. Iar spargerea plafonului nu merge dincolo de un curs prognozat de 5 lei şi 01 bani/1 euro.

A fost luat în calcul şi faptul, desigur fundamental, că pe piaţa valutară e prezentă şi Banca Naţională. Care intervine necontenit, cu mijloace diversificate şi eficiente, în baza unor analize aprofundate, ale căror efecte se simt şi se văd pentru că sunt făcute la vedere. Iar aceste intervenţii au scopul să corecteze greşelile pieţei valutare. Căci şi pieţele greşesc!  Sau să corecteze extravaganţele, semnalate uneori, în cazurile în care cursurile de schimb au tendinţa să penduleze dincolo de valorile fireşti  în jurul cărora ar fi normal să se împace oferta cu cererea de valută. Tendinţă antrenată de câtă valută e cerută, câtă monedă locală e oferită la schimb, până unde a urcat deficitul balanţei comerciale şi al contului curent. Aici sunt cauzele  deprecierii leului, fie ele obiective sau subiective, iar intervenţiile Băncii Centrale pentru atenuarea efectelor acestor cauze tot în acest cadru se produc. Intervenţii ce au (acum detaliez!) un câmp larg de acţiuni: un nivel adecvat al dobânzii de politică monetară; calmarea inflaţiei; dozajul optim al cantităţilor de lei cu care operează băncile, pentru a fi  evitate atât surplusul cât şi deficitul de lichiditate; cotele rezervelor minime obligatorii; şi, nu în ultimul rând, asigurarea unor raporturi corecte bănci/bănci şi bănci/clienţi pe piaţa valutară şi pe cea monetară. Astfel de intervenţii -  mă refer la cele „la vedere“ –  s-au produs şi se produc în raport direct cu cerinţele de pe pieţele financiare şi au  făcut ca paritatea leu – euro să n-o ia razna.

În acelaşi  timp, atât pieţele, cât şi publicul manifestă un interes sporit pentru intervenţiile ce nu sunt la vedere şi despre care nicio bancă centrală din lume nu dă, de regulă, detalii. Acestea sunt episoadele în care banca noastră centrală îşi activează rezerva internaţională; în speţă, vinde sau cumpără valută pentru a echilibra cursul de schimb. La astfel de intervenţii BNR face rar referiri, doar când apare o imperioasă cerinţă, şi atunci comunică doar prin vocea guvernatorului. Nu voi comenta aşadar când şi de ce, în aceşti  12 ani şi jumătate,  BNR a intervenit ori nu în ajutorul leului, folosindu-şi rezerva de valute. Voi sublinia însă că  astfel de intervenţii  au loc numai când realitatea o impune, mai ales pentru a stabiliza piaţa valutară dacă leul se depreciază ori se apreciază excesiv. Apoi, de o deosebită însemnătate este faptul că BNR schimbă lei pe euro sau euro pe lei, având mereu grijă să rezulte un net nesemnificativ, chiar şi în cazurile în care vânzările de valută sunt semnificative. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu imediat după ce o intervenţie a impus vânzări de valută, deîndată ce realitatea o permite valuta „dislocată“ este răscumpărată pe toate căile posibile.

Şi încă un detaliu extrem de important: nu orice nivel de curs, indiferent de cine e dorit, pe orice piaţă din lume, poate fi obţinut prin intervenţia băncii centrale. Aşa că, în cazul nostru, Banca Naţională nu-şi poate permite să cheltuiască valuta pentru a se hazarda în intervenţii imposibile. Iar tot acest proces nu se desfăşoară printr-o simplă decizie a guvernatorului. Indiferent dacă, în unele situaţii, se impun intervenţii tactice, programul urmărit cu sfinţenie este strategic.

Cum, când şi de ce intervine Banca Naţională? Răspunsul la aceste întrebări vine pe un itinerariu lung, stabilit de lege, care începe cu analizele şi propunerile din direcţiile de specialitate, continuă cu supervizările Comitetului de Politică Monetară şi se încheie cu analiza şi decizia din  Consiliul de Administraţie. Totul întemeindu-se pe trei valori cardinale: 1) o rezervă internaţională de 40 de miliarde de euro; 2) un leu care circulă liber, având acces  pe toate pieţele lumii, a cărei convertibilitate deplină a fost obţinut de BNR într-un efort necontenit timp de 15 ani, din noiembrie 1991 până la 1 septembrie 2006;   3) şi echipele băncii noastre centrale, de talie europeană, constituite în 30 de ani, care asigură eficienţa  întregii game de intervenţii în sprijinul monedei naţionale.

 
AFACERI DE LA ZERO