♦ După o creştere de 13% în primele trei trimestre din an, guvernul mizează pe un aport al construcţiilor de 0,5 puncte procentuale la avansul PIB, adică nu mai puţin de un sfert din toată creşterea economică ♦ Astfel au ajuns construcţiile, un sector care face 7% din PIB, să ducă în spate căderea din industrie, sector care face aproape un sfert din PIB.
Este vorba, în primul rând, de avansul investiţiilor, mai ales al celor din fonduri europene, care s-au tradus prin creşterea volumului de construcţii de infrastructură. Cu toate acestea, banii europeni vin cu o cofinanţare din partea statului, aşa că guvernul a fost nevoit să pună bani de la buget pe masă pentru a susţine investiţiile din fonduri UE. Guvernul Ciolacu şi administraţiile locale au apăsat pedala investiţiilor din fonduri europene în 2023, pentru că acesta este ultimul an în care mai pot lua banii din cadrul financiar multi-anual 2014-2021.
În tot acest context, investiţiile s-au văzut, în primul rând, în creşterea volumului de „construcţii inginereşti”, cum îi spune Institutul Naţional de Statistică (INS), adică a infrastructurii de toate felurile: drumuri, poduri, şine de tren, reţea electrică etc. În aceeaşi vreme, consumul intern, adică apetitul pentru cumpărături al populaţiei, a scăzut în 2023, din cauza creşterii preţurilor. Industria este în scădere de cinci ani, iar motoarele economiei au rămas construcţiile, dar şi serviciile IT, care continuă să crească.
