"De la momentul postării în dezbatere publică a proiectului de lege au fost nenumărate întâlniri între reprezentanţii ANAT şi comisia de la Senat. Ca urmare a acestor întâlniri şi pentru o reglementare cât mai bună a activităţii agenţiilor de turism, ANAT a transmis Senatului mai multe amendamente care ar fi trebuit preluate conform discuţiilor bilaterale avute. Observăm acum că propunerile la Legea Turismului au fost ignorate, proiectul initial de lege rămânând neschimbat", a declarat într-un comunicat preşedintele ANAT, Aurelian Marin.
Proiectul adoptat de Senat în septembrie şi care în prezent se află la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor continuă să aibă definite două categorii de agenţii de turism, cu licenţe diferite, agenţii turoperatoare şi detailiste. Prima categorie poate construi pachete proprii pe care să le vândă direct sau indirect, iar a doua poate doar revinde pachetele turoperatorilor.
"În practică, nu mai există agenţie de turism care să nu-şi realizeze şi să-şi vândă propriul pachet. Prin urmare, nu le putem numi detailiste. ANAT a propus o singură categorie de agenţii de turism, cu aceeaşi licenţă definită «agenţie de turism turoperatoare» - operator economic care organizează şi comercializează servicii de călătorie, inclusiv pachete de servicii, şi/sau facilitează achiziţionarea de servicii de călătorie care fac parte dintr-o formulă de călătorie asistată. Faţă de situaţia actuală, în care societăţile de asigurări evită încheierea poliţelor de asigurare contra riscului de insolvenţă şi faliment, obligatorii pentru obţinerea licenţei de agenţie de turism, ANAT a considerat necesară introducerea prin lege a posibilităţii de a acoperi acest risc şi prin alte intrumente de răspundere, precum scrisoarea de garanţie bancară sau alte documente financiare reglementate şi aprobate de Autoritatea în Turism", a afirmat Lucia Morariu, prim vicepreşedinte ANAT.
Alt exemplu ce contravine prevederilor Constituţiei privind libertăţile economice şi prevederilor Codului Civil este articolul care obligă agenţia turoperatoare şi cea detailistă să încheie un contract de mandat, iar pe pachetul turistic este necesar să apară denumirea turoperatorului.
"Exemplele menţionate sunt doar câteva din multitudinea de articole de lege ce conţin inadvertenţe. Mai mult, noul proiect îl lasă pe turist lipsit de protecţie în cazul rea intenţiei agenţiei de turism sau a ignoranţei organelor de control. Art. 46, alin. 4 prevede că neanunţarea sau neridicarea licenţei va duce la refuzul asiguratorului agenţiei de a despăgubi pachetele turistice vândute în această perioadă, până la ieşirea hotărârii judecătoreşti de intrare în insolvenţă. Acelaşi articol, însă paragraful 3, menţionează faptul că este obligaţia agenţiei să anunţe ministerul de depunerea unei cereri de insolvenţă deschisă inclusiv de un creditor. Aceste articole pun într-o situaţie ingrată turiştii lipsindu-i în totalitate de protecţie", mai arată ANAT.
În prima parte a lunii septembrie Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului a anunţat că va modifica proiectul Legii Turismului, aflat în dezbatere publică din luna iunie, după ce a primit observaţii de la organizaţiile din turism, Federaţia Patronatelor din Turism cerând chiar schimbarea integrală a actului normativ, apreciind că acesta este incoerent, seamănă cu "lucrarea de diplomă a unui student mediocru" şi încalcă inclusiv prevederile Constituţiei.
