Eveniment

Anul 2021, cel mai dur examen pentru forţa României de a atrage bani europeni: peste 20 de miliarde de euro sunt disponibili pentru tranziţia energetică. Practic, ce nu s-a făcut în 14 ani trebuie să se facă într-un singur an. Cine va reuşi să ia banii?

Anul 2021, cel mai dur examen pentru forţa României de a atrage bani europeni: peste 20 de miliarde de euro sunt disponibili pentru tranziţia energetică. Practic, ce nu s-a făcut în 14 ani trebuie să se facă într-un singur an. Cine va reuşi să ia banii?

Autor: Roxana Petrescu

09.05.2021, 21:55 2466

♦ Nu doar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie refăcut, alte cinci mecanisme de finanţare europeană, inclusiv pentru cercetare şi inovare, aşteptând proiectele României ♦ Practic, ce nu a făcut România în 14 ani în materie de fonduri europene trebuie să realizeze în 2021, anul acesta fiind unul dintre cele mai dure examene de maturitate pentru stat şi mediul de business.

„Definirea şi documentarea proiectelor este o etapă ce trebuie să înceapă acum, dacă nu a fost ini­ţiată deja, pentru a per­mite pregătirea adecvată a proiectelor“, spu­ne Mihai Drăghici, liderul sectorului de ener­gie din cadrul EY România, filiala loca­lă a uneia dintre cele mai mari firme globale de consultanţă.

Potrivit datelor transmise de EY, la so­li­citarea ZF, România are şan­sa de a accesa prin intermediul a şase me­canisme de finanţare între 20 şi 25 de mi­liar­de de euro, bani europeni aproape ne­ram­bursabili, pentru proiecte care vizează mai ales tranziţia energetică.

Deşi acum toate discuţiile sunt con­cen­trate pe miliardele de euro din Meca­nismul de Redresare şi Rezilienţă, acolo unde Planul Naţional a fost întors de la Bruxelles pentru includerea unor proiecte care nu fac obiectul acestui mecanism, alte cinci facilităţi aşteaptă ideile locale de business.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu a răspuns solicitării ZF, dând asigurări că informaţiile din partea in­sti­tuţiei vor veni în termenul legal de 30 de zile. Între timp, Cristian Ghinea, minis­trul investiţiilor şi proiectelor europene, a anunţat că Ro­mâ­nia va propune Comisiei Europene să amâ­ne depunerea PNNR-ului cu o lună, pâ­nă la 31 mai. Termenul iniţial agreat de Co­misia Europeană cu statele membre era 30 aprilie, dar Ghinea a spus că mai multe state membre ale UE vor cere şi ele o amânare.

Problema cu PNRR României a fost că deşi programul este destinat redresării statelor membre post-COVID prin pro­iecte care susţin tranziţia spre economia verde, România a defilat tot cu autostrăzi, planuri pentru refacerea sistemului de irigaţii sau dezvoltarea reţelei de gaze, niciuna dintre aceste direcţii nerespectând direcţiile Mecanis­mului de Redresare şi Rezilienţă.

În ceea ce priveşte posibilitatea atra­ge­rii finanţărilor din celelalte mecanisme, dis­cuţia despre acestea nici măcar nu a ajuns în spaţiul public, deşi România va fi, alături de Polonia sau Cehia, una dintre cele mai afec­tate ţări în trecerea de la cărbuni la energia verde.

„Polonia, Cehia, Riomânia şi Bulgaria sunt economiile UE cel mai dependente de cărbuni şi în acelaşi timp sunt economiile care încă nu au un plan pentru retragerea treptată a acestei resurse din mixul energetic. Împreună, aceste state au peste 50 GW de capacitate bazată pe cărbuni conectată la reţea, ceea ce echivalează cu aproape două treimi din capacitatea Uniunii care încă nu este acoperită de un plan de exit“, se arată între-un studiu prezentat anul trecut de către BloombergNEF, platformă de research a Bloomberg specializată în domeniul energiei verzi, soluţiilor avansate de transport sau industriei digitale.

Deşi toată această schimbare ar putea semăna cu o ameninţare asupra economiei locale, profund dependentă de industria extractivă, specialiştii BloombergNEF cred însă că tranziţia energetică este o oportunitate de creştere.

Investiţiile noi în energia curată generate de tranziţia energetică ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro în Polonia, Cehia, România şi Bulgaria, ceea ce ar reprezenta o sursă stabilă de creştere economică şi de noi locuri de muncă şi va contribui la atingerea ţintelor de mediu setate de aceste state, se mai arată în introducerea studiului menţionat.

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO