De la infiintarea sa, in 2002, Parchetul National Anticoruptie a fost sesizat de catre Oficiul de lupta antifrauda al Uniunii Europene (OLAF) in 27 de cazuri privind deturnarea in Romania a unor fonduri comunitare nerambursabile. In sase dintre aceste cazuri, persoanele vinovate au fost trimise in judecata, a declarat ieri Adrian Miclescu, procuror general adjunct al PNA.
Singurul nume pe care procurorul l-a invocat este cel al fostului director din cadrul Ministerului Integrarii Europene, Georgeta Marineata, care a fost condamnata la 3 ani de inchisoare pentru trafic de influenta. Este un caz vechi, intens mediatizat. Faptul ca procurorul PNA a refuzat sa dea detalii despre celelalte cazuri intra cumva in contradictie cu promisiunea Parchetului Anticoruptie de a avea o deschidere si transparenta totala in legatura cu cazurile pe care le cerceteaza. Miclescu a motivat ca in celelalte cinci cazuri aflate in atentia justitiei dosarele sunt in lucru. Ele privesc schimbarea destinatiilor unor fonduri comunitare.
In alte 17 dosare a fost recuperata suma de 157.000 de euro, a spus procurorul anticoruptie, refuzand detaliile. Din explicatiile reprezentantului PNA nu a reiesit insa daca acesti bani s-au intors la Bruxelles, asa cum cere legislatia Uniunii Europene, in cazul in care este sesizata frauda.
Declaratiile procurorului PNA vin doar la o zi dupa ce institutul IRSOP a dat publicitatii un sondaj de opinie din care rezulta ca o proportie insemnata a romanilor au mari suspiciuni in legatura cu alocarea si folosirea corecta a fondurilor nerambursabile primite de la UE. Bunaoara, spunea studiul efectuat la cererea Delegatiei Comisiei Europene, 59% dintre oamenii de rand, 73% din reprezentantii IMM-urilor si 43% dintre reprezentantii ONG-urilor spun ca in gestionarea banilor europeni se petrec "numeroase fraude". Este doar o perceptie, dar Giorgio Sicarrelli, insarcinatul cu afaceri al Delegatiei Comisiei din Romania, a atins un punct sensibil: faptul ca proportia reprezentantilor IMM-urilor, care se indoiesc de corectitudinea folosirii fondurilor in discutie este mult mai mare, se datoreaza faptului ca tocmai ei sunt aceia care alcatuiesc programe pentru obtinerea fondurilor, drept urmare se lovesc de coruptia din sistem mai mult decat orice alta categorie. Potrivit ministrului Integrarii Europene, Alexandru Farcas, doar 4% dintre fondurile europene sunt obtinute de persoane fizice si IMM-uri, restul fiind adjudecate de institutii ale statului si autoritati locale.
Posibilitatea existentei unor fraude in sistem a fost confirmata ieri in cadrul seminarului "Transparenta privind cheltuirea fondurilor nerambursabile europene" de directorul general al agentiei SAPARD, Gheorghita Corbu. Bunaoara, spune el, dupa crearea Biroului de control si antifrauda din cadrul agentiei SAPARD din 231 de cazuri semnalate de diferite institutii ca fiind suspecte, in 163 dintre ele s-au descoperit conflicte de interese. Altfel spus, ar fi vorba de functionari chemati sa puna la punct programe care sa fie eligibile pentru SAPARD, dar care isi folosesc influenta in diferite moduri pentru a scoate profit din munca lor.
Atentia Comisiei Europene asupra programului SAPARD este fireasca, pentru ca SAPARD este singurul program de care beneficiaza Romania, si care este in intregime gestionat de autoritatile romane, Uniunea avand doar rolul de control. Este un fel de exercitiu perntru modul incare vor fi gestionate fondurile europene de dupa aderare. Dupa 2007, asa numitele fonduri structurale si de coeziune pe care le va primi Romania si care vor inlocui actualele programe PHARE, ISPA si SAPPARD, vor fi gestionate exclusiv de autoritatile de la Bucuresti.
O gestionare corecta a SAPARD, un raspuns adecvat la incercarile de fraudare a fondurilor ar fi o bila alba pentru autoritatile romane. Dupa cum se vede, insa, nu acesta este punctul nostru forte. Bunaoara, directorul general al Agentiei SAPARD afirma ca nu poate sesiza PNA in cazuri de posibile fraude cu fondurile europene. Ar fi nevoie, spune el, sa sesizeze Oficiul de lupta antifrauda al UE (OLAF), care sa trimita la randu-i o sesizare corpului de control care sesizeaza ulterior PNA. Este un circuit greoi, spune Corbu. In mare masura asa si este, dar directorul general adjunct al PNA a spus ca institutia sa poate fi sesizata folosind alte circuite si folosind aceleasi argumente precum in cazul unor fraude dovedite cu bani publici.
Ministrul integrarii a recunoscut ieri ca in Romania asteptarile privind integrarea, privind banii ce vor veni de la Uniunea Europeana sunt foarte mari si reflecta doar intr-o mica masura realitatea. Bani sunt, dar nu sunt chiar atat de multi, si in orice caz nu pot suplini finantarile interne.
Un alt aspect interesant este ca dupa integrare sumele nerambursabile primite de la Uniune vor fi plafonate la 4% din PIB. Daca programele carora li se adreseaza aceasta finantare nu vor fi in conformitate cu rigorile Comisiei Europene, fondurile nu vor fi acordate. Rezulta de aici un alt fapt interesant: Romania, care asteapta mult de la UE, s-ar putea trezi in situatia ca din beneficiar net al fondurilor europene sa devina un contributor net la bugetul Uniunii Europene. Pentru ca, daca nu va fi capabila sa absoarba fondurile, nu va primi aceste fonduri, dar va plati contributia obligatorie la bugetul Uniunii Europene. Aceasta contributie obligatorie reprezinta 1,2% din Produsul National Brut. Pentru primul an al integrarii s-a calculat ca Romania datoreaza bugetului comun 850 de milioane de euro. Acesti bani vor fi dati, dar la redistribuire s-ar putea sa primeasca chiar mai putin daca nu convinge autoritatile de la Bruxelles ca poate folosi eficient acesti bani. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
