Expunerea totala a bancilor straine fata de Romania, incluzand cota care le revine din creditele acordate de filialele locale, insuma aproape 130 mld. dolari (peste 100 mld. euro) in iunie 2008, conform datelor centralizate de Banca Reglementelor Internationale (BRI), supranumita banca bancilor centrale.
Aceasta expunere include finantarile acordate unor companii romanesti direct de la banci din strainatate si care nu sunt cuprinse in totalitate de statisticile BNR privind datoria externa. De exemplu, bancile elvetiene, care nu au sucursale in Romania, au raportat o expunere de aproape 7% din total (9 mld. dolari). Cu sume mult mai mici figureza in totalul expunerii banci din Japonia, Spania sau Suedia, care de asemenea nu au prezenta locala.
Conform datelor BRI, care primeste date de la toate bancile centrale, circa 30% din expunerea bancilor straine, adica aproape 30 mld. euro, au maturitati de pana la un an, in timp ce 27% au maturitati mai lungi de doi ani. Bancile din Austria cumuleaza circa 35% din expunerea totala, urmate de Franta (in principal Societe Generale), cu 13,5% sau Olanda, cu 7,7%.
BNR a publicat un sold al datoriei private externe pe termen mediu si lung de 39,2 mld. euro la sfarsitul lui 2008, la care se adauga o datorie externa pe termen scurt de 22,5 mld. euro, din care 10,6 mld. euro reprezinta datoria bancilor. Adaugand datoria publica externa rezulta un total de peste 72 mld. euro. Pe baza expunerii calculate de BRI, analistii bancii daneze Danske Bank concep un scenariu extrem in care bancile straine expuse pe Romania ar inregistra o pierdere totala de peste 37 mld. euro, din care 14 mld. euro ar fi in contul bancilor austriece. Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR, afirma ca depinde cat de realiste sunt scenariile luate in calcul.
"Lucrurile trebuie privite in dinamica pentru ca de fapt nu arata atat de negru. Majoritatea finantarilor din afara se reinnoiesc si nu ne confruntam cu o situatie careia sa nu ii putem face fata", a comentat Stet. El spune ca BNR are o imagine si asupra creditelor contractate direct din strainatate pe baza unor sondaje statistice. Chiar si scenariul "bland" al Danske Bank indica pierderi de 12,4 mld. euro pe care bancile vest-europene le-ar putea suferi in Romania din cauza deteriorarii conditiilor financiare. Cele mai afectate ar fi tot bancile austriece, cu 4,7 mld. euro, urmate de cele franceze, cu 1,8 mld. euro.
Danske sustine ca o mare parte din creditele acordate in regiunea Europei Centrale si de Est au fost acordate in conditii similare cu imprumuturile subprime: s-a plecat de la ipoteza ca preturile activelor - in special ale proprietatilor imobiliare- vor continua sa creasca sau cel putin nu vor cobori niciodata. In plus, multe credite au fost acordate in euro sau in franci elvetieni.
"Mixul nefericit intre prabusirea preturilor la proprietatile imobiliare si deprecierile semnificative de curs contureaza tot mai clar faptul ca o parte importanta din aceste credite nu va fi rambursata", apreciaza Frank Hansen, analist al Danske Bank.