Eveniment

Bechtel şi Enka: 800 mil. € venituri şi profit de 60 mil. € pentru 42 km de autostradă. Cum comentati?

Adrian Ionescu, responsabilul cu autostrăzile din CNADNR: Contractul e de vină

Adrian Ionescu, responsabilul cu autostrăzile din CNADNR: Contractul e de vină

22.06.2010, 23:50 531

Compania americană Bechtel, care construieşte autostradaTransilvania (415 km), şi firma turcă Enka, principalulsubcontractor al americanilor, au avut o cifră de afaceri totală de766 mil. euro în ultimii trei ani şi un profit net cumulat de 60mil. euro.

Datele financiare pe anul 2009 au fost furnizate deOficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi arată că celedouă companii, care împart în mod egal fondurile primite de laguvern, au încasat anul trecut în total 284,6 mil. euro de laCompania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR)pentru lucrările derulate.

Cu toate acestea, Bechtel şi Enka nu au finalizat decât 42 km deautostradă (Gilău-Turda), iar pe celălalt tronson pe care selucrează, Suplacu de Barcău-Borş (64 km), stadiul fizic allucrărilor este de doar 31%.

Suma nu cuprinde şi datoriile pe care le are statul faţă decompania Bechtel pentru lucrări efectuate în 2009, cifrate la peste200 mil. euro, care urmează să fie plătite în 2010. Bechtel şi Enkavor încasa astfel circa un miliard de euro pentru lucrările făcutepână acum. La această valoare ar trebui adăugate şi sumele alocatepentru exproprierea terenurilor, care nu au putut fi obţinute pânăla închiderea ediţiei.

"Suma este atât de mare din cauza contractului. Potrivit lui,Bechtel primea avansul pentru lucrările pe tot anul la sucursala dela Londra, îi ţinea până în octombrie-noiembrie când trebuiaujustificate lucrările şi pe urmă trimitea valuta în România şiplătea în lei către subcontractori şi furnizori. Am eliminataceastă chestiune anul trecut, dar asta este doar una dintreexplicaţiile pentru profitul realizat de Bechtel", afirmă AdrianIonescu, director al diviziei de autostrăzi în cadrul CNANDR.

Contractul pentru realizarea autostrăzii Transilvania a fostsemnat la sfârşitul anului 2003, în timpul mandatului lui MironMitrea la Ministerul Transporturilor, însă abia în decembrie 2009au fost finalizaţi primii 42 km, reprezentând doar 10% din lungimeatotală a autostrăzii. Dacă luăm în calcul că cei 42 km au costat700 mil. euro, preţul pe kilometru ajunge la circa 16 mil. euro,restul de 300 mil. euro fiind alocaţi către tronsonul Suplacu deBarcău-Borş, care încă nu este finalizat.

"O altă problemă din contract este faptul că în contract suntstipulate preţuri unitare, fără a fi trecute cantităţi fixe demateriale de construcţii. De exemplu, în contract este stipulat cala poduri şi viaducte să fie folosite doar grinzi în formă de U de42 de metri, care necesită cantităţi mari de materiale pentrurealizarea fundaţiilor care să le susţină", explică Ionescu. Elsusţine că preţul pe km este ridicat şi din cauza reliefului delângă Câmpia-Turzii.

Cei 42 km din autostrada Transilvania finalizaţi la sfârşitulanului trecut fac parte din tronsonul 2B, din care mai sunt derealizat încă 9,4 km între Câmpia Turzii şi Turda. Până la data de8 iunie 2010, secţiunea 2B (Câmpia-Turzii - Gilău) era finalizatăîn proporţie de 91,36%, iar secţiunea 3C (Suplacu de Barcău - Borş)în proporţie de 31,70%, potrivit datelor furnizate de Bechtel.

"În acest moment se execută lucrări într-o manieră limitată pesecţiunea Câmpia-Turzii - Turda, între km 0 şi 9,4 şi la podul dela km 52. Tipurile de activităţi care se derulează sunt terasamente(excavaţii, rambleu), structurale (elevaţii, lucrări la podeţe,drenaje subterane şi de suprafaţă) şi îmbrăcăminţi rutiere lucrăride instalare a fundaţiei de balast)", afirmă Bogdan Sgârcitu,directorul de comunicare al Bechtel.

Pentru că nu mai lucrează decât pe cei 9,4 km, Bechtel a anunţatîncă de la începutul anului că vrea să disponibilizeze toţi cei2.000 de angajaţi români. Până la urmă compania a luat decizia sădisponibilizeze doar 700 de muncitori şi să păstreze 1.200 deangajaţi, având în vedere că nu ştie care va fi finanţarea pe careo va primi de la bugetul de stat în 2010 şi plăţile restante pentrulucrările executate. Compania Naţională de Autostrăzi şi DrumuriNaţionale are în buget pentru anul acesta circa 700 mil. lei (circa170 mil. euro), insuficient pentru a plăti datoriile de 900 mil.lei pe care le avea CNADNR către Bechtel pentru lucrările din 2009.Însă datoriile au scăzut până la 66 mil. euro, după ce CNADNR aplătit în mai multe tranşe datoriile, pentru a evita penalităţile,potrivit ultimelor date disponibile

"În ceea ce priveşte restanţele la plata facturilor pentrulucrările executate anul trecut, sperăm că acestea vor fi achitatepână la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iulie", afirmăSgârcitu.

Radu Berceanu, ministrul transporturilor, a anunţat la începutulanului că ar dori să finalizeze, dacă va exista finanţare,tronsonul Turda - Gilău prin construirea celorlalţi 9,4 km,viaductul de la Suplacu de Barcău, în lungime de 2 km, şi alţi

18 km între localităţile Dolea şi Sarsig (Bihor), pe secţiunea3C a autostrăzii. Însă ulterior a revenit asupra declaraţiilor şi adeclarat că nu sunt bani pentru continuarea lucrărilor în 2010,pentru că fondurile alocate de Guvern nu ajung nici pentru platadatoriilor.

Lucrările la autostrada Transilvania au fost întrerupte lajumătatea anului 2005, când Gheorghe Dobre, ministrulTransporturilor de la acea vreme, a început reanalizareacontractelor încheiate de guvernarea PSD în 2004. Ca urmare asistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilitiniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. Însă şifinalizarea în 2013 este puţin probabilă, având în vedere că pânăacum în şase ani de zile s-au construit doar 10% din toată lungimeaautostrăzii.

Pentru a urgenta lucrările, Ministerul Transporturilor a ajunsla începutul anului trecut la un acord cu Bechtel privind derulareacontractului şi programul lucrărilor la Autostrada Transilvania peanul 2009, pentru livrarea a circa 42 km de autostradă, în urmacăruia Bechtel a renunţat la primirea avansului în 2009, iarministerul s-a angajat să asigure finanţarea şi frontul de lucrucuprinzând exproprieri de terenuri, mutări de utilităţi, descărcarede sarcini pentru terenurile necesare construcţiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO