Eveniment

BNR atenţionează: Tensiunile geopolitice pot determina variaţii mai ample ale cursului şi inflaţiei

BNR atenţionează: Tensiunile geopolitice pot determina variaţii mai ample ale cursului şi inflaţiei

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Foto: Alexandru Hojda

Autor: Claudia Medrega

10.02.2015, 00:07 969

Continuarea procesului de reducere a expunerilor băncilor-mamă faţă de subsidiarele din România, escaladarea conflictului Rusia-Ucraina, situaţia din Grecia şi divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii pot afecta percepţia investitorilor şi pot determina fluctuaţii ascendente sau descendente mai ample ale cursului de schimb al leului şi ale inflaţiei, în viziunea BNR.

„În ceea ce priveşte fluxurile de capital consider că incertitudinile ridicate vor împinge in­fla­ţia în sus. Volatilitatea fluxurilor de capital adre­sate economiilor emergente apare în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, al continuării procesului de dezintermediere trans­frontalieră din sistemul bancar, precum şi al potenţialei accentuări a divergenţei dintre conduitele politicii monetare ale principalelor bănci centrale din lume“, a declarat ieri Isărescu la pre­zentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

BNR anticipează că rata inflaţiei va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflaţiei este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior datorită efectului de bază, chiar dacă creşterile lunare vor fi extrem de mici, vor exista creşteri ale inflaţiei datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflaţia anuală va fi în jur de 0,3%, iar în februarie este de aşteptat ca inflaţia să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR. Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%, fiind pentru prima dată după 1990 când rata inflaţiei a coborât sub 1%.

În ceea ce priveşte aprecierea recentă a monedei naţionale faţă de euro şi reducerea primei de risc, Isărescu a arătat că au fost în linie cu tendinţa regională.

România a ajuns să fie privită de pieţele externe ca un plasament cu grad mai scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotaţia a sărit şi peste 700 de puncte de bază. Nivelul CDS-urilor influen­ţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici. În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere.

„Avem o intrare salutară a României în clubul ţărilor cu percepţie pozitivă de risc ceea ce ne-a ajutat pe cele două componente: creditul guvernamental şi creditul privat. Reducerea costurilor de finanţare a impulsionat creditarea în monedă naţională.“

BNR aduce în discuţie în raportul de inflaţie creşterea incertitudinilor, generată de tendinţa recentă de escaladare a conflictului Rusia- Ucraina şi de situaţia din Grecia. Relevante în continuare sunt riscurile unei potenţiale accentuări a divergenţei dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii (în special Fed şi BCE), precum şi ale continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar, ce pot avea drept consecinţă posibile retrageri ale capitalurilor din regiune.

„Cele mai relevante incertitudini şi riscuri mixte la adresa evoluţiei viitoare a inflaţiei continuă să fie generate de mediul extern, surse importante ale acestora fiind conflictul din Ucraina şi implicaţiile sale, situaţia din Grecia, precum şi divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii, care, prin potenţialele efecte exercitate asupra apetitului global pentru risc, dar, posibil, şi asupra percepţiei investitorilor în ceea ce priveşte riscul asociat economiei şi pieţei financiare româneşti, pot induce fluctuaţii ascendente/descendente mai ample ale cursului de schimb al leului, implicit abateri - în dublu sens - ale acestuia, dar şi ale inflaţiei, de la coordonatele anticipate“, se arată în raportul trimestrial asupra inflaţiei.

BNR consideră că riscurile asociate dezintermedierii din sistemul bancar par a fi „în atenuare“, având în vedere atât rezultatele relativ favorabile ale evaluării cuprinzătoare a băncilor comerciale încheiate la finele anului trecut de BCE, cât şi relaxarea constrângerilor de lichiditate cu care se confruntă acestea, pe fondul implementării programului extins de achiziţionare de active adoptat recent de aceeaşi instituţie.

 

Ce declaraţii a făcut guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre:

Inflaţie şi riscuri

+ În ceea ce priveşte fluxurile de capital consider că incertitudinile ridicate vor împinge inflaţia în sus. Volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente apare în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, al continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar, precum şi al potenţialei accentuări a divergenţei dintre conduitele politicii monetare ale principalelor bănci centrale din lume.

+ Incertitudini ridicate cu potenţial impact de abatere în sus a inflaţiei există şi în legătură cu perspectivele de evoluţie ale economiilor zonei euro (în contextul situaţiei din Grecia) şi ale celor emergente majore; suntem pregătiţi pentru orice fel de evoluţie şi în Grecia şi în Europa. Sperăm să se ajungă la o soluţie de compromis.

+ Abaterea inflaţiei în sus de la traiectoria prognozată poate fi determinată şi de incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale şi de măsuri convenit cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM).

+ Există indicii de consolidare a tendinţei de revigorare a economiei, dar nu foarte puternici. BNR manifestă opţiunea pentru o revenire sustenabilă decât pentru una rapidă şi urmată de fluctuaţii; deficitul de cerere exercită un impact dezinflaţionist în atenuare pe tot intervalul de prognoză ca urmare a consolidării preconizate a cererii interne.

+ Rata anuală a inflaţiei în anul 2015 va depinde în bună măsură de efecte de bază. Conform scenariului de bază al proiecţiei, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 2,1% la sfârşitul anului 2015 (valoare revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale faţă de Raportul asupra inflaţiei din noiembrie) şi 2,4% la finele anului următor.
 

Creditare şi curs

+ Creditele în lei câştigă teren în dinamică faţă de cele în valută, ceea ce este un lucru pozitiv.

+Aprecierea recentă a monedei naţionale faţă de euro şi reducerea primei de risc au fost în linie cu tendinţa regională.

+ Avem o intrare salutară a României în clubul ţărilor cu percepţie pozitivă de risc, ceea ce ne-a ajutat pe cele două componente: creditul guvernamental şi creditul privat.

+ Reducerea costurilor de finanţare a impulsionat creditarea în monedă naţională.
 

Volksbank

+ Volksbank România a fost o bancă cu probleme. În limitele în care putem să vorbim despre o singură bancă, v-am spus că avem limite severe de a discuta de o singură bancă, pot să vă confirm acest lucru. Probleme au pornit de sus, de la management şi până la asumarea riscurilor, cu implicare puternică în creditarea în valută.

+ Soluţia acţionarilor a fost vânzarea - cumpărarea băncii la un preţ cu discount. Mai mult de atât nici nu cred că este bine să aflaţi de la BNR. Mai multe detalii puteţi să discutaţi cu cumpărătorul, Banca Transilvania. S-a negociat puternic pentru ca activele băncii să fie vândute la o valoare la care acţionarul băncii să mai poată recupera ceva, dacă se poate vorbi de recuperare.

+ Nu a fost un caz fericit experienţa acestei bănci în România, cu toate că era o bancă austriacă. Se ştie acest lucru şi în străinătate şi în România.

AFACERI DE LA ZERO