Eveniment

BNR lasa bancherilor 4 mld. euro ca sa aiba lichiditati sa dea credite

BNR lasa bancherilor 4 mld. euro ca sa aiba lichiditati sa dea credite
31.03.2009, 18:32 25

Banca Nationala a luat ieri o decizie soc prin care le pune bancilor in brate circa 4 miliarde de euro doar daca atrag surse de finantare pe termen lung, respectiv peste doi ani de zile.

Consiliul de Administratie al BNR a hotarat scaderea de la 40% la 0% a sumelor pe care bancile trebuie sa le imobilizeze la Banca Nationala - asa-numitele rezerve minime obligatorii - din fondurile atrase pe perioade mai lungi de doi ani.
Consiliul de Administratie al BNR a hotarat ieri sa mentina neschimbata dobanda-cheie la lei la nivelul de 10% pe an, la fel si ratele de constituire pentru rezervele minime obligatorii. Astfel, bancile vor fi nevoite sa puna deoparte 20% din sumele atrase in lei care trebuie rambursate in mai putin de doi ani, respectiv 40% din fondurile in valuta.
Decizia a fost anuntata ieri la pranz, insa discutiile Consiliului de Administratie, incepute la ora 10, s-au prelungit pana spre seara. Comunicatul integral al BNR a venit dupa inchiderea editiei si il puteti citi pe www.zf.ro.
Pentru sumele in valuta care trebuie rambursate in mai putin de doi ani bancile trebuie insa in continuare sa imobilizeze in rezerve de 40%. Decizia ar putea sa duca la eliberarea in sistem a 3-4 miliarde de euro, calculeaza analistii.
Totusi, aceasta masura nu se va aplica imediat, ci abia de la sfarsitul lunii mai, respectiv atunci cand este asteptata intrarea primei transe din imprumutul de la Fondul Monetar International, de 5 miliarde de euro, in rezerva valutara a BNR.
Rezervele minime in valuta constituite de banci sunt parte a rezervei valutare a tarii, unul din principalii indicatori de incredere urmariti de investitorii straini si de agentiile de rating.
Nivelul ridicat al rezervei valutare a permis in toamna trecuta BNR sa contracareze atacul jucatorilor straini asupra leului, fiind cea mai puternica parghie de actiune a bancii centrale. Tocmai din acest motiv BNR a ezitat sa reduca rezervele obligatorii in valuta pentru banci inainte de a beneficia de sumele din imprumutul FMI.
Guvernatorul Mugur Isarescu a remarcat in februarie ca decizia din octombrie, de a reduce rezervele minime la lei cu doua puncte procentuale - masura prin care au fost eliberate in sistem doua miliarde de lei- a fost o greseala, in conditiile in care bancile i-au transformat in euro si au scos fondurile din tara.
Intrebarea care ramane acum este daca bancile vor utiliza euro eliberati de BNR pentru a da credite clientilor ori vor rambursa finantarile atrase de la actionarii din strainatate.
Inainte de a lua aceasta decizie, BNR si Fondul Monetar International au obtinut totusi angajamentul actionarilor celor mai mari noua banci din sistem ca isi vor mentine finantarile acordate in Romania.
Suma eliberata din rezervele BNR este comparabila cu investitiile straine directe, estimate anul acesta la circa 4 miliarde de euro, iar daca ar ajunge in economie, prin credite acordate de banci, ar fi un stimul important.
In conditiile in care bancile au devenit mult mai reticente in a-si asuma riscuri, este totusi putin probabil ca eliberarea acestor fonduri sa determine o revenire semnificativa a creditarii. "Este foarte importanta cererea de credite, dar si existenta unor proiecte structurate. Si alti bani vor veni de la institutii internationale, dar doar pentru proiecte viabile, bine structurate. De asta va depinde - ca Romania sa poata sa genereze suficiente proiecte. Trebuie sa intarim capacitatea administrativa", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. El apreciaza ca bancile ar putea sa reduca si costurile creditelor in valuta, dar doar pentru anumite proiecte.
"In conditiile in care nu apare nicio modificare la nivelul riscului de credit, va fi dificil ca sumele eliberate din rezerva sa se indrepte spre creditarea economiei. In plus, atat bancile, cat si clientii au inteles mult mai bine in ultima perioada riscurile creditarii in valuta, motiv pentru care creditarea in lei se va afla - cel putin pentru o perioada - in topul preferintelor", subliniaza Otilia Ciotau, economistul-sef al Piraeus Bank.
In alta ordine de idei, presedintele Traian Basescu a anuntat ieri ca bancile locale vor fi supuse unor stress-test-uri, pentru a se evalua capacitatea lor de a depasi cea mai dificila perioada.
"Toate bancile din Romania vor fi supuse unui test de stress, pentru a fi evaluate cat de in masura sunt sa treaca perioada cea mai dificila anticipata. Se stie deja ca nu avem nicio banca care sa nu poata trece peste cea mai dificila situatie", a spus Basescu, citat de Mediafax. Analistii spun ca decizia BNR de a elibera mai intai fonduri din rezervele in valuta este justificata.
"S-a optat pentru valuta, deoarece se considera ca e destula lichiditate in lei in sistem, iar o suplimentare ar fi pus presiune pe curs. O depreciere in continuare a leului nu ar face bine economiei si nici nu ar ajuta la ajustarea deficitului de cont curent", comenteaza Lucian Anghel. Analistii mai spun ca impactul ar putea fi resimtit pe o perioada mai lunga.
"Cred ca ne putem astepta la reducerea costurilor de creditare atat in lei, cat si in valuta in perioada urmatoare. Impactul deciziei BNR va fi foarte important pe termen de 3-6 luni, pe masura ce bancile vor incerca sa transforme finantarile pe termen scurt in finantari pe termen mai mare de doi ani, existand acum un stimulent important in acest sens", apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
La sfarsitul anului trecut bancile aveau finantari atrase din strainatate pe termen lung de 14,35 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Date privind structura acestor finantari nu sunt disponibile. Sursele atrase de banci in valuta pe plan local - ca depozite de la clienti - au in general scadente scurte, de sub un an.
Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, estimeaza ca 40% din fondurile atrase din strainatate pe termen lung au scadente mai mari de doi ani. Astfel, prin decizia BNR ar putea fi eliberate in sistem intre 3 si 4 miliarde de euro. Prin aceasta masura, BNR raspunde si preocuparilor bancilor straine, care si-au luat angajamentul de a asigura finantari pentru economia romaneasca, dar care se confruntau cu costuri ridicate pentru capitalurile furnizate, in timp ce o parte din bani ramaneau imobilizati in rezervele minime, la dobanzi scazute, mai spune Anghel. BNR stabilise in 2005 obligativitatea ca bancile comerciale sa constituie rezerve minime obligatorii pentru toate finantarile atrase in valuta, indiferent de scadenta, in incercarea de a descuraja creditarea in devize. Decizia bancii centrale era asteptata de piata, mai ales dupa comentariile guvernatorul Mugur Isarescu de la sfarsitul saptamanii trecute, care a aratat ca acordul de finantare externa va permite eliberarea sumelor din rezervele minime in valuta ale bancilor comerciale. El a precizat insa ca reducerea rezervelor va fi "extrem de graduala", iar primul pas va fi revizuirea bazei de calcul.
"Consiliul de Administratie al BNR va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic global, astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, BNR sa asigure atingerea obiectivelor de realizare si mentinere a stabilitatii preturilor pe termen mediu si de stabilitate financiara", potrivit comunicatului publicat ieri de BNR.
Banca Nationala promite in continuare "utilizarea activa a operatiunilor de piata in vederea gestionarii adecvate" a lichiditatilor din sistem. La inceputul anului BNR a fost activa atat pe partea de asigurare de lei, iar in ultimele doua saptamani a sterilizat excesul de lichiditate de pe piata.
"Prin cresterea lichiditatii pe piata interbancara cumulata cu imbunatatirea perceptiei de risc se asteapta o aliniere a dobanzilor de pe piata interbancara la dobanda cheie. Astfel, desi indirect, masurile luate pot avea efecte pozitive si asupra dobanzilor in lei, ceea ce ar incuraja creditarea in lei", mai spune Rozalia Pal.
Din Turcia, economistul CitiBank Ilker Domak vede decizia BNR ca una "prudenta", avand in vedere presiunile anticipate de crestere a preturilor, dar si de depreciere a leului. "Desi nu este un panaceu, pachetul de finantare agreat cu FMI si Uniunea Europeana ar trebui sa faciliteze o ajustare a dezechilibrelor externe mai putin dureroasa. Trebuie subliniat ca o implementare lina a programului care probabil va fi impus de FMI nu este garantata", spune Ilker Domak.

 

AFACERI DE LA ZERO