Problema complicată pentru BNR este cu ce se va întâmpla după luna aprilie, când sprijinul statului pentru preţul energiei va fi suspendat.
În şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR se va discuta astăzi, începând cu ora 11,00 – şi se va vota – majorarea dobânzii-cheie, majorare care va însemna, aproape automat, majorarea dobânzilor băncilor comerciale. Inflaţia este sus, la 8% anul trecut şi nu sunt semne că se domoleşte. După aprilie, este aşteptată o inflaţie cu două cifre. Aşa că Banca Naţională va fi forţată să majoreze dobânda-cheie pentru a stăvili consumul, este politica clasică pe care o adoptă băncile centrale în astfel de situaţii. Epoca banilor ieftini se apropie de apus.
„Inflaţia este foarte mare şi încă se duce mult în sus, iar după luna aprilie (când va fi eliminat sprijinul statului pentru energie – n. red.) credem că va depăşi 10%. Dacă asistăm la un salt spectaculos al inflaţiei, varianta nu este decât o creştere pe măsură a dobânzii-cheie. Noi ne aşteptăm ca, astăzi, Consiliul de Administraţie al BNR să majoreze dobânda cu 0,5 puncte procentuale“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Dumitru arată că, în ciuda deficitelor foarte mari, România are cea mai mică dobândă-cheie dintre ţările importante din regiune, 2%, faţă de 4,5% în Cehia, 2,9% în Ungaria sau 2,75% în Polonia (Polonia a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale ieri). Dar deficitul bugetar aşteptat pentru anul acesta este de 6,9% din PIB în România faţă de 5,7% în Ungaria, 4,3% în Cehia sau 1,8% în Polonia, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Deficitul de cont curent a fost anul trecut de 6,5% din PIB în România, de 1,1% în Ungaria, de 0,1% în Cehia şi de 0% în Polonia. „Noi credem că Consiliul de Administraţie al BNR va majora dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale. Dar la fel am crezut şi la ultima şedinţă, când creşterea a fost de 0,25 de puncte. În orice caz, la o inflaţie cu două cifre pe care o aşteptăm după aprilie, dobânzile trebuie să fie mai mari”, comentează Ionuţ Dumitru.
Problema este că majorarea abruptă a dobânzii-cheie, care majorează dobânzile cerute de băncile comerciale, poate lovi puternic economia, lipsind-o de resurse. România este o economie bazată pe consum. În ciuda crizei şi a temerilor, consumul a crescut anul trecut cu 10%. Dar, odată cu el, şi inflaţia. De cealaltă parte, o inflaţie înaltă loveşte crunt în cei mai săraci dintre membrii comunităţii. La o inflaţie aşteptată de 9-10% până la mijlocul anului, pensiile cresc, de pildă, cu undeva la 4%. Deci cei mai săraci dintre cei săraci pierd cel mai mult.
În anii crizei, BNR a ales o cale domoală, faţă de băncile centrale din Europa Centrală şi de Est care au majorat dobânzile mult mai agresiv. Ieri banca centrală a Poloniei a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,75%.
Discuţia de azi de la BNR va fi dacă dobânda va fi majorată cu 0,25 de puncte procentuale sau cu 0,5. În ultimele trei şedinţe ale CA al BNR (5 octombrie 2021, 9 noiembrie 2021 si 10 ianuarie 2022), dobânda a fost majorată cu 0,25 de puncte. La ultima şedinţă, discuţia a fost dacă majorarea să fie de 0,25 de puncte sau de 0,50. A fost aleasă prima soluţie.
Adrian Codârlaşu, vicepreşedinte al CFA România crede că BNR va păstra această politică prudentă de majorare a dobânzii-cheie.
„Cred că va fi majorată dobânda-cheie cu 0,25 de puncte. Cred că vom avea o facilitate de 1,25% la depozite (1% până ieri -. n.red.) şi 3,25% la credite (3% până ieri – n.red.). Inflaţia este o pacoste şi loveşte în cei mai slabi, în primul rând - în cei cu venituri fixe, în cei cu salariul minim”, explică Adrian Codîrlaşu.
Inflaţia ajunge la 10%, dar BNR păstrează încă încă de 2,5% pentru 2022. O iluzie sau o politică, în speranţa că inflaţia va scădea în a doua parte a anului.
