„Premisa reală a curăţeniei în bilanţurile băncilor (prin scoaterea creditelor neperformante provizionate din bilanţ - n.red.) va fi dată de presiunea economiei reale, nu neapărat de o presiune a cererii de credite (...), cât de nevoia băncilor de a face profit. Resursele potenţiale de profit ale băncilor s-au îngustat, cel puţin zona de trezorerie e mult mai puţin uşor de folosit decât a fost în perioadele anterioare, randamentele tuturor titlurilor imaginabile au scăzut semnificativ în aceşti ani şi atunci evident e posibil ca băncile să se întoarcă către activitatea tradiţională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase şi să încerce să obţină profitul de acolo“, a declarat Olteanu ieri la conferinţa Mediafax Talks about Banking.
El a arătat că reluarea activităţii de creditare va fi însoţită de dificultăţi, asumare de riscuri, provocarea lipsei de capitalizare a companiilor din România, dar şi de „şansa pe care o avem de derulare a unor politici publice“.
„Din numeroasele politici publice de încurajare a creditării din alte ţări - luăm ca exemplu Marea Britanie - singura care a funcţionat în mod efectiv, în special pentru IMM-uri, a fost cea a garantării creditelor. Există şi în România mecanisme care au fost construite, care pot fi ameliorate, astfel încât să se sprijine această reducere a poverii riscurilor pe care băncile şi le asumă atunci când creditează IMM-uri“, a spus Olteanu.
Mitrache, şeful Leumi: Trebuie reglementată şi solvabilitatea minimă a companiilor, nu doar a băncilor
Ministerul Finanţelor ar trebui să stabilească indicatori minimi de solvabilitate pentru companii, la fel cum se aplică în cazul băncilor, iar BNR ar putea elabora nişte reguli pentru finanţarea companiilor, pentru a evita riscurile excesive, afirmă preşedintele Bank Leumi, Laurenţiu Mitrache.
„Ar trebui o reglementare centralizată şi la nivelul firmelor. (...) Accesul la creditare ar trebui reglementat. S-a făcut un mare pas la retail. Este restricţionat la toate băncile, de exemplu, creditul în valută pentru cei care nu au venituri în valută. Aşa trebuie făcut şi în sectorul comercial“, a afirmat Mitrache.
El a arătat că, în cazul populaţiei, mai multe bănci au evitat iniţial să se implice în creditul cu bletinul, dar concurenţa le-a forţat să introducă în ofertă acest produs, petru că au realizat că pierd cotă de piaţă.
Potrivit lui Mitrache, reluarea creditării firmelor ar putea aduce noi riscuri în sistem în goana după cotă de piaţă şi profituri înalte, unele bănci putâd alege să crediteze companii cu indicatori slabi.
În acest sens, preşedintele Bank Leumi crede că ar putea fi benefică o reglementare a BNR şi pe acest sector, neperformanţa de la întreprinderile mici şi mijlocii fiind mult mai mare decât cea de la alte sectoare, cu peste 30% pe medie.
„Se tot vorbeşte că băncile au dat credite proaste ştiind că se ajunge aici. Nu este aşa. Noi analizăm un client şi este bun în toate corelaţiile bilanţiere şi de analiză a clientului. Dar el îşi vinde marfa şi nu mai încasează banii pentru că partenerul lui din afaceri a luat marfă şi a fugit în nu ştiu ce ţară fără să plătească. (...) Trebuie întărită reglementarea centralizată care să acopere întreaga economie şi nu doar zona bancară“, a continuat Mitrache.
Pregătirile pentru intrarea în Uniunea Bancară pot dura până anul viitor
Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS) – una din cele trei componente ale Uniunii Bancare - va începe să funcţioneze la 4 noiembrie, însă România ar putea deveni membru al acestuia în cursul anului viitor, pentru că reformele legislative necesare sunt destul de complexe, iar procedurile prealabile aderării stabilite de BCE necesită un interval de câteva luni de la momentul finalizării proiectelor legislative, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.
BNR este responsabilă de procesul de aderare a României la Mecanismul Unic de Supraveghere.
„Paşii presupuşi nu sunt simpli, pe de o parte evaluarea activelor băncilor, care este în curs de derulare, pe de altă parte o reformă instituţională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate dinspre România înspre acea parte a Uniunii Eropene care decide să fie parte a Uniunii Bancare, o nouă zonă euro plus, dacă vreţi.“
Olteanu a arătat că trebuie transformată toată legislaţia la nivel naţional, respectiv legea bancară, cea a Fondului de Garantare, legislaţia referitoare la măsurile de intervenţie, de rezoluţie, de stabilizare, astfel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene, în măsura în care legislaţia europeană o prevede.
„Nu există experienţă în acest sens în nicio ţară europeană, nici la Banca Centrală Europeană, de aceea lucrăm împreună cu BCE, a existat o consultare instituţională şi una personală între domnul guvernator (al BNR, Mugur Isărescu - n.red.) şi domnul Draghi (şeful BCE, Mario Draghi - n.red.) prin care s-a stabilit ca, în loc de o comunicare formală între cele două instituţii, să lucrăm de la început împreună pentru a descoperi o cale, pe care sperăm să meargă şi alte ţări din afara zonei euro.“
