Bugetul pe 2017 – cinci vulnerabilităţi pe care le văd investitorii străini

Execuţia bugetară în ianuarie, sub aşteptări, readuce în discuţie chestiunea bugetului. Camera de Comerţ Ame­ricană în România (AmCham Româ­nia) susţine că există vulnerabilităţi în construcţia bugetului de stat, printre care o proiecţie bugetară foarte opti­mistă şi asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multi­anuale, care ar duce la un deficit bugetar de peste 4% din PIB.

Execuţia bugetară la ianuarie a relevat venituri în scădere cu 5,7%, pe fondul prăbuşirii cu 25% a veniturilor din TVA (pe vânzările din de­cembrie), în timp ce pe tot anul veniturile au fost programate să crească cu 14%. Exe­cuţia pe ianuarie indică o scădere a încre­derii consuma­torului faţă de evoluţia generală a României, crede Dra­goş Anastasiu, preşedintele Camerei de Co­merţ şi Industrie Româno-Germane (AHK).

Veniturile au fost evaluate prea oprimist, susţine AmCham. Potrivit sursei citate, principalele provocări pe care Legea Bugetului de Stat pentru 2017 le prezintă sunt: proiecţia bugetară foarte optimistă, raportul între cheltuieli şi investiţii, în defavoarea acestora din urmă, suprabugetarea nivelului de absorbţie a fondurilor europene, alo­cările insuficiente pentru cheltuielile bu­getare de tipul pensiilor şi asistenţei so­ciale sau dobânzilor, precum şi asu­marea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale.

Proiecţia bugetară foarte optimistă poate prejudicia echilibrul macroeco­nomic. Bugetul actual ţinteşte o creştere economică de 5,2%, superioară previ­ziu­nilor mult mai prudente emise de instituţii precum Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Inter­naţional sau bănci locale, care plasează creşterea PIB între 3,7% şi 4,4%, arată AmCham. Nivelul veniturilor la bugetul consolidat şi creşterea cheltuielilor raportate recent pentru luna ianuarie 2017 confirmă îngrijorarea exprimată faţă de acest aspect.

Raportul între chel­tuieli şi investiţii, în defavoarea acestora din urmă, nu susţine obiec­tivul de a crea servicii cu valoare adăugată mare în economie. Deşi pe termen scurt creşterea economică bazată pe consum favorizează unele sectoare, o accen­tuare a consumului poate avea ca efecte creşterea inflaţiei, pe termen mediu aceasta afectând creşterea economică sustenabilă şi puterea de cumpărare a populaţiei. Un avans economic sănătos presupune corelarea creşterii salariilor cu nivelul de performanţă şi producti­vitate şi cu îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice.

Suprabugetarea nivelului de absorbţie a fondurilor europene nu ţine cont de performanţa slabă înregistrată de România în acest domeniu.

În plus, condiţionarea unei părţi importante din cheltuielile cu investiţii – 4,5 miliarde lei din totalul de 9,9 miliarde lei – de finanţarea din surse europene poate duce la nerealizarea investiţiilor asumate datorită ritmului redus de absorbţie a fondurilor europene, ceea ce va limita creşterea economică vizată.

Alocările insuficiente pentru cheltuielile bugetare de tipul pensiilor şi asistenţei sociale sau dobânzilor pun o presiune mare asupra bugetului consolidat. Bugetul pentru asigurări sociale va fi grevat semnificativ în contextul creşterii cu 10% a punctului de pensie. Este de aşteptat ca nivelul cheltuielilor cu dobânzile să fie influenţat atât de valoarea nominală mai mare a deficitului bugetar, cât şi de o creştere anticipată a serviciului datoriei publice în contextul tendinţei globale de creştere a costurilor de creditare.

Asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale fac posibile derapaje ale cheltuielilor publice. Deşi proiecţiile bugetare şi un cadru multianual care să susţină finanţarea proiectelor complexe de investiţii sunt exerciţii necesare, este recomandat ca acestea să fie implementate într-un context de bugetare multianuală care să ofere imaginea completă a angajării resurselor bugetare, dar şi a veniturilor aşteptate. În caz contrar, există riscul asumării de angajamente care să nu producă efecte concrete în viitor în lipsa realizării de venituri suficiente pentru a le acoperi. În plus, o astfel de abordare va perpetua experienţa profund ineficientă şi costisitoare pentru ţara noastră de a începe numeroase proiecte de investiţii care au rămas, însă, nefinalizate.

„Este important de notat, că potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, dacă riscurile identificate s-ar materializa, deficitul bugetar în anul 2017 ar fi de cel puţin 4%, un nivel îngrijorător atât prin raportare la plafonul de referinţă al Pactului de Stabilitate şi Creştere, cât şi prin raportare la principiile economice ale managementului anti ciclic al politicilor fiscale”, arată comunicatul.

AmCham România a fost înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane şi reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale, care au investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă.