Incertitudinea creată de pandemie s-a încheiat şi locul i-a fost luat de incertitudinea creată de războiul din Ucraina. La început de 2022, toate departamentele financiare ale companiilor aveau calculele făcute, planurile de investiţii puse la punct, chiar dacă avansul preţurilor mai ridică câtva semne de întrebare. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, toate planurile s-au dat peste cap. Cum se raportează directorii financiari la noua realitate de business şi care sunt priorităţile lor?
Fără îndoială că pandemia a accelerat puternic tendinţa de digitalizare a businessului, iar departamentele financiare ale companiilor nu puteau rămâne în urmă. Izbucnirea războiului din Ucraina nu a pus în aşteptare digitalizarea, chiar dacă adaptarea la noul context este numărul unu pe agenda tuturor liderilor de business care ar putea fi afectaţi de situaţie, este de părere Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România. „Cred că prioritatea numărul unu din departamentele financiare este adaptarea la acest nou context de business. Digitalizarea ocupă un loc secund imediat. Digitalizarea este un instrument care poate contribui la optimizarea costurilor. Nu am văzut ca planurile de digitalizare să fie pe hold, dimpotrivă, se accelerează”, spune el. Zeno Căprariu este coordonatorul CFO Program în România, un proiect Deloitte dedicat directorilor financiari. Compania de consultanţă şi audit a derulat şi în 2022 studiul anual CFO Survey, un sondaj la care au răspuns liderii departamentelor financiare ale unora dintre cele mai mari companii din România. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul evenimentului CFO Summit 2022, videoconferinţă ajunsă la a treia ediţie, tema de anul acesta fiind digitalizarea departamentelor financiare ale companiilor. „Rolul directorului financiar s-a schimbat substanţial după 2008 încoace, el devenind o parte integrată în definirea strategiei, dar şi în execuţia strategiei.
Pentru a formula şi a urma o strategie de succes, cifrele sunt importante. Or, cine stăpâneşte mai bine cifrele decât directorii financiari?”, mai spune Zeno Căprariu. Chiar dacă pandemia, sau cel puţin efectul său în economie şi business, părea că păleşte, companiile erau deja sub presiunea inflaţiei, mai ales sub presiunea creşterii ameţitoare a preţului energiei care, pentru toată lumea, înseamnă un cost semnificativ de producţie. Cum au absorbit departamentele financiare şocurile consecutive? Pe ce îşi bazează directorii financiari calculele? „Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului şi evoluţia preţurilor energie şi mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor şi vom vedea mai departe sancţiuni economice, vedem inflaţia la mai mult de 8% în Uniunea Europeană şi o creştere economică de 1%”, răspunde Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare la Deloitte Germania.
