Eveniment

Ce cadou trebuia să facă guvernul şi preşedintele Iohannis copiilor de 1 iunie: 6 campusuri şcolare moderne pe cele 10 hectare de la Esplanada, din mijlocul Bucureştiului. Un campus modern cu 1.100 de elevi de nivelul Liceului Francez Anna de Noailles de pe DN1, pe 2,4 ha, a costat 17 mil euro. Chiar statul roman a donat terenul

Ce cadou trebuia să facă guvernul şi preşedintele Iohannis copiilor de 1 iunie: 6 campusuri şcolare moderne pe cele 10 hectare de la Esplanada, din mijlocul Bucureştiului. Un campus modern cu 1.100 de elevi de nivelul Liceului Francez Anna de Noailles de pe DN1, pe 2,4 ha, a costat 17 mil euro. Chiar statul roman a donat terenul

Dacă s-ar construi campusuri şcolare în loc de clădirile pentru justiţie şi centrul cultural multifuncţional pe care Ministerul Justiţiei şi Primăria Bucureşti le vor pe Esplanada, fiecare sector din Capitală ar avea câte un campus în acest perimetru ultracentral, unul care poate fi accesat atât cu metroul, cât şi cu autobuzul sau chiar bicicleta.

01.06.2021, 00:08 2149

♦ Pe cele 10 hectare care stau în paragină de 30 de ani în mijlocul Bucureştiului, proiectul Esplanada, statul ar trebui să facă şase campusuri noi moderne, câte unul pentru fiecare sector ♦ Aceste campusuri ar putea organiza cursuri şi activităţi extracurriculare pentru 7.000 de elevi ♦ Niciun campus modern nu a fost făcut în Bucureşti în ultimii 30 de ani ♦ În acest moment, cartierul este destinat dezvoltării unor clădiri pentru Ministerul Justiţiei ♦ Un campus modern cu 1.100 de elevi de nivelul Liceului Francez Anna de Noailles de pe DN1, pe 2,4 ha, a costat circa 16,8 mil euro.

Modernizarea învăţămân­tu­lui din România nu se poate face fără moder­ni­zarea infrastructurii şco­lilor. Instituţiile private de învăţământ atrag clienţii prin bogăţia infrastructurilor lor: au cantine, săli de lectură, laboratoare, spaţii pentru pictură sau pentru alte pasiuni ale elevilor.

În condiţiile în care sălile de clasă sunt supraaglomerate în Bucureşti, iar primarii spun că nu au unde să se extindă, o soluţie pentru realizarea unor campusuri şcolare moderne ar fi schimbarea destinaţiei terenului Esplanada într-un gigant complex de campusuri şcolare, care poate include şase asemenea campusuri, câte unul pentru fiecare sector al Bucureştiului.

„Educaţie şcolară de calitate fără infrastructură de calitate nu se poate“, spune Liviu Constandache, fondator al Asociaţiei pentru Promovarea Educaţiei Deschise.

Conform datelor oferite de el, în România sunt circa 5.300 de şcoli cu personalitate juridică. Dintre aceste şcoli, la nivelul anului 2018, erau 390 de şcoli cu sub 100 de elevi, 500 cu 100 - 150 de elevi, 490 cu între 150-200 şi circa 760 cu 200-300 de elevi numai în zonele rurale.

Campusurile şcolare sunt soluţia şi pentru pro­blema din Capitală, şi pentru cea din mediul rural. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede construirea a doar trei campusuri şcolare, dar România are nevoie de 100 de campusuri noi, adică cel puţin două în fiecare judeţ, după cum spunea Liviu Constandache.

Astfel, dacă s-ar construi aceste campusuri şcolare în loc de clădirile pentru justiţie şi centrul cultural multifuncţional pe care Ministerul Justiţiei şi Primăria Bucureşti le vor pe Esplanada, fiecare sector din Capitală ar avea câte un campus în acest perimetru ultracentral, unul care poate fi accesat atât cu metroul, cât şi cu autobuzul sau chiar bicicleta.

Densitatea populaţiei din jur este suficient de mare încât nevoia de spaţii şcolare să fie ridicată. Cele mai apropiate şcoli din jur îşi desfăşoară activitatea în câte trei schimburi, nu mai au loc unde să se extindă, nemai­vorbind de nevoia de spaţii moderne.

Un astfel de campus cu o suprafaţă de circa 14.000 mp (1,4 ha) care să includă facilităţi şcolare moderne pentru 1.000 de copii, cum este cel al Liceului Francez Anna de Noailles din nordul Bucureştiului, ar costa 16,8 mil. euro.

Liceul Francez are, pe lângă săli de curs dotate cu videoproiectoare şi table interactive, bibliotecă, sală de sport, sală de lectură, ateliere de artă, sală pentru dansuri, sală pentru muzică, sală de teatru, un teren de baschet şi laboratoare pentru ştiinţe.  Astfel, copiii vin la şcoală la ora 8.00 dimineaţa şi pleacă la ora 17.00 cu teme făcute, cu mesele luate, cu activităţi extracurriculare şi sportive.

Liceul Anna de Noailles a construit un campus cu o suprafaţă de 13.500 de metri pătraţi. Liceul Francez are 1.100 de elevi de la grădiniţă până la clasa a XII-a, conform datelor de pe site-ul instituţiei de învăţământ.  Ministerul Francez de Externe a asigurat cofinaţarea acestui proiect printr-un aport de 4,2 milioane de euro, adică 25% din valoarea totală, spunea Henri Paul, ambasadorul Franţei în România de la acel moment. Astfel, reiese că valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 16,8 mil. euro. Pentru construcţia acestui liceu, guvernul român a pus la dispoziţie un teren de 2,4 hectare în nordul cartierului Băneasa, în apropiere de Academia de Poliţie.

Tot în rândul şcolilor cu predare în limbi străine, instituţia privată de învăţământ Cambridge School of Bucharest, deţinută de doi oameni de afaceri libanezi şi de un francez, a investit 22 de milioane de euro în prima etapă de dezvoltare a unui campus în zona Pipera din Bucureşti. Anul trecut, în septembrie, a fost inaugurată prima clădire din proiect, în care învaţă în total 700 de elevi. Terenul pe care se află noul campus are o suprafaţă totală de 50.000 de metri pătraţi şi a fost cumpărat în 2016, fiind amplasat pe strada Iancu Nicolae, în apropierea centrului comercial Jolie Ville. Terenul a fost cumpărat în cadrul unei licitaţii publice, iar anterior pe el a funcţionat Băneasa SA.

Un alt campus de acest fel este cel al liceului privat Olga Gudynn din Bucureşti.  Construcţiile pentru liceul pri­vat au fost demarate în toamna anului 2018, liceul este situat în cart­ierul rezidenţial Oxford Gardens – Pipera şi se întinde pe o suprafaţă de 16.000 mp. Construcţia are 7.000 mp, iar campusul are în dotare o bază sportivă cu două terenuri de tenis, un teren multifuncţional, un teren de baschet, pistă de atletism, bazin de înot semiolimpic, spaţii verzi şi sala de sport şi recuperare, bibliotecă, sală de teatru cu o capacitate de 180 de locuri, atelier de artă, seră, zone relaxare şi socia­lizare, sală de mese şi cantină proprie.

Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, spunea anterior pentru ZF că are planuri pentru a construi corpuri de şcoală noi, grădiniţe, creşe, darsectorul 6 are o problemă în ceea ce priveşte terenurile: „90-95% dintre terenurile care s-ar preta pentru noi dezvoltări sunt deja în proprietatea privaţilor.“

Primarul mai spunea că în sectorul 6 nu s-a construit nici măcar o şcoală în ultimii 30 de ani. „Avem şcoli foarte, foarte aglomerate. Din acest motiv, suntem nevoiţi să construim noi şcoli în incinta celor deja existente, adică noi corpuri de şcoală să fie date în folosinţă acelor şcoli. De ce? Nu există teren în altă parte“, spunea Ciprian Ciucu în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

În sistemul public de învăţământ a fost construit un campus şcolar în cadrul Liceului Tehnologic din Topolog, judeţul Tulcea.

Campusul are o capacitate de cazare pentru 100 de elevi, 10 garsoniere pentru profesori, bibliotecă, sală de lectură, terenuri de sport, iar condiţiile bune de acolo au atras profesori calificaţi din Tulcea şi judeţele limitrofe şi, implicit, au atras mai mulţi elevi, spune Virginia Ciobanu, directorul campusului.

„Elevii au depăşit anumite frustrări că provin din mediul rural datorită acestui campus. Educaţia s-a dezvoltat. În campus sunt şi 10 garsoniere pentru profesori.“

„Noi nu mai aveam profesori calificaţi deoarece au ieşit la pensie, însă au început să vină profesori nu numai din oraşul Tulcea, ci şi din judeţele limitrofe pentru că au cazarea asigurată şi condiţii foarte bune“, a declarat ea în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF Live.

Liceul Tehnologic Topolog dispune de un campus şcolar, două săli de sport, trei clădiri destinate atelierelor de instruire practică, o bibliotecă cu peste 15.000 volume şi sală de lectură, precum şi două terenuri de sport în aer liber.

La începutul anului şcolar 2020 - 2021, populaţia şcolară din România era de 3.494.600 de elevi, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6.970 unităţi şi 235.600 de cadre didactice, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522.600, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1.589.400, iar al celor din învăţământul liceal a fost de 620.600.

 

Ce ar putea conţine fiecare dintre cele şase campusuri şcolare, după modelul francez:

Dacă un campus şcolar de 13.500 mp costă 16,8 mil. euro fără achiziţia terenului, costul pentru 1 mp este de 1.244 de euro. Astfel, cele şase campusuri cu o suprafaţă totală de 100.000 mp ar costa 124,4 mil. euro.

Fiecare dintre aceste şase campusuri ar putea conţine: cantină, bibliotecă, sală de sport, sală de lectură, ateliere de artă, sală pentru dansuri, sală pentru muzică, sală de teatru, un teren de baschet, laboratoare pentru ştiinţe, săli de clasă dotate cu videoproiectoare şi table interactive.

Dacă un campus şcolar are, în medie, 1.000 de elevi, înseamnă că aceste instituţii de învăţământ vor găzdui un total de 7.000 de elevi din Capitală.

 

Starea actuală a învăţământului din România:

La începutul anului şcolar 2020 - 2021, populaţia şcolară din România era de 3,49 mil. de elevi.

La nivel local, sunt 6.970 de şcoli şi 235.600 de cadre didactice.

În Bucureşti zeci de şcoli învaţă în 3 schimburi pentru că nu au spaţiu suficient.

La nivelul anului 2018, erau 390 de şcoli cu sub 100 de elevi, 500 cu 100 - 150 de elevi, 490 cu 150-200 şi circa 760 cu 200-300 de elevi numai în zonele rurale.

AFACERI DE LA ZERO