Eveniment

Campanie ZF „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“. Un elev de clasa a opta care are ore de 40 de minute pierde într-un an şcolar 48 de ore de curs la română şi matematică, materii de evaluare naţională. „Acest program scurtat este un factor care defavorizează rezultatele şcolare“

Campanie ZF „Şcoala într-un singur schimb în...

Autor: Alexandra Matei

08.04.2024, 00:07 426

Ora de 40 de minute şi pauza de cinci minute sunt discriminatorii, susţine Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) într-un răspuns transmis Ziarului Financiar  În campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“, ZF a descoperit că cel puţin 25 de şcoli şi 15.000 de elevi din Bucureşti învaţă astăzi într-un program şcolar cu ore mai scurte decât prevede legea.

Elevii care învaţă în şcolile în care programul este redus la ore de 40 de minute şi pauze de cinci minute nu numai că nu au timp suficient între orele de curs, dar pierd şi foarte multe ore în care ar fi putut să asimileze materie.

Un elev de clasa a opta care are ore de 40 de minute în loc de 50 de minute pierde într-un an şcolar 48 de ore de curs în total la materiile la care susţine evaluarea naţională. Astfel, în decursul anului şcolar, care cuprinde 36 de săptămâni, acel elev are cu 24 de ore de matematică şi 24 de ore de română mai puţin, potrivit calculelor ZF făcute pe baza informaţiilor din

Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial, în care este specificat că pentru acest ciclu de învăţământ elevii au câte patru ore de română şi respectiv patru ore de matematică pe săptămână.

„Există un timp alocat învăţării la clasă şi un timp alocat pentru învăţarea individuală acasă. Timpul de învăţare la clasă este redus din cauza acestui program. În condiţiile acestea, apare o mare problemă: cum se acoperă materia şi cum îl afectează acest lucru pe elev, ora fiind diminuată. În plus, este important cum este afectată şi calitatea predării, practic, cum pot profesorii să prezinte aceleaşi noţiuni din programa şcolară, având cu 24 de ore de  matematică şi respectiv română în minus. Aici, din punct de vedere pedagogic, sunt dificultăţi pe care le au aceşti copii şi profesori. Din punct de vedere moral, apare o inegalitate de şanse în învăţare pe care aceşti copii le au. Este obligatoriu să acorzi condiţii egale de studiu tuturor elevilor – ca timp, ca spaţiu şcolar, ca ritm de învăţare. Respon­sa­bilitatea din perspectivă educaţională îi revine şcolii, care trebuie să facă toate de­mer­surile către autorităţi pentru a pune la dis­poziţie spaţiul necesar pentru elevi“, a spus pentru ZF Genoveva Farcaş, profesor dr. în cadrul Colegiului Pedagogic Vasile Lupu din Iaşi.

Studiile, mai spune ea, argumentează că există o strânsă legătură între gestionarea timpului elevilor pentru învăţare şi rezultatele acestora. În situaţia analizată, menţionează aceasta, nu se respectă timpul de studiu corespunzător curriculumului la limba română şi matematică şi nu pot fi nici predate şi nici asimilate conţinuturile programei şcolare.

Disfuncţionalităţi pentru programul cu ore de curs scurtate la 40 de minute apar şi în privinţa nerespectării orelor de odihnă, sunt perturbate ritmurile fireşti de învăţare, astfel că poate apărea regresul şcolar, detaliază ea.

Mai mult de 76% din şcolile din Bucureşti au media sub 7 la simularea probei de matematică de la evaluarea naţională, arată calculele ZF făcute pe baza datelor transmise de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Genoveva Farcaş spune că aceste rezultate scăzute pot fi corelate cu programul redus al şcolilor.

„Acest program afectează ritmul de învăţare şi categoric şi rezultatele şcolare ale elevilor, inclusiv cele la simulările evaluării naţionale. Elevii nu au cum să înveţe suficient în contextul orelor scurtate. Putem categoric să considerăm acest program scurtat un factor care defavorizează rezultatele şcolare“, a punctat ea.

Cel mai des întâlnit motiv pentru care unităţile de învăţământ au orele şi pauzele scurtate este lipsa spaţiului şi lipsa de implicare a statului şi a autorităţilor locale în a construi noi şcoli care să asigure spaţiul necesar de învăţare pentru toţi elevii.

În campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“, ZF a descoperit că cel puţin 25 de şcoli şi 15.000 de elevi din Bucureşti învaţă astăzi într-un program şcolar cu ore mai scurte decât prevede legea.

În ordinul nr. 4183 din 4 iulie 2022, la articolul 11, este trecută organizarea programului şcolar, conform căreia în învăţământul primar ora de curs trebuie să aibă 45 de minute, iar pauza 15 minute, în timp ce la clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, ora de curs trebuie să aibă 50 de minute şi pauza 10 minute.

Ora de 40 de minute şi pauza de cinci minute sunt discriminatorii, susţine Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în un răspuns transmis Ziarului Financiar.

„Orice modificare a duratei orei de curs reprezintă în fapt un tratament diferenţiat, întrucât o astfel de diferenţă denotă o nerespectare a unui drept fundamental la educaţie, ceea ce se traduce ca fiind discriminare prin neasigurarea accesului la educaţie în condiţii egale pentru toţi elevii înscrişi in diferite unităţi de învăţământ din sistemul public. Prin raportare la situaţia supusă atenţiei CNCD, Colegiul director recomandă remedierea situaţiei prezentate, într-un termen rezonabil, astfel că emite recomandarea fermă ca aspectele care generează inechitatea în asigurarea dreptului la educaţie în condiţii egale, să fie înlăturată şi, în consecinţă, recomandă să se dispună măsuri compensatorii pentru elevii dezavantajaţi de scurtarea orelor de curs“, a transmis CNCD.

Acest model de organizare a cursurilor, în care elevii şcolilor în cauză pierd zeci de ore de curs pe an la materiile la care urmează să susţină Evaluarea Naţională, este aşadar discriminatoriu, conform CNCD.

Părinţii acestor copii pot acţiona, totodată, şi pe cale legală, întrucât copiilor lor li se încalcă dreptul la educaţie. Statul, prin guvern şi primărie, este obligat să asigure dreptul la educaţie, afirmă avocatul Ştefania Stoica, astfel că orele de curs trebuie organizate în aşa fel încât să existe timp şi loc suficient pentru toţi copiii şi profesorii în şcoli.

„Părinţii şi profesorii au dreptul de a da în judecată primăria, dar şi guvernul, pentru că acesta din urmă este reprezentantul puterii executive şi educaţia ţine de un drept constituţional. Elevilor şi profesorilor trebuia să li se fi pus la dispoziţie alte spaţii în care să se facă şcoală în cel mult două schimburi, aşa cum este corect, legal şi practicat în toată Europa“, a mai adăugat Ştefania Stoica, avocat în Baroul Bucureşti, cu 19 ani de experienţă în drept penal, constituţional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, drept administrativ şi educaţie.

Tot pe cale legală, după cum spune şi avocatul Bogdan Palade, părinţii copiilor care au ore mai scurte decât este prevăzut în lege pot cere în instanţă daune morale şi daune materiale.

„Părinţii pot da în judecată primăriile şi autorităţile care au adoptat acest program şi pot merge în instanţă pentru a cere daune morale. Ei pot face sesizări şi pot depune în instanţă un dosar cu cazul şcolii. Părinţii pot solicita, totodată, şi daune materiale, în cazul în care copiii au făcut meditaţii în toată această perioadă pentru a suplini materia care nu s-a predat la clasă din cauza orelor scurtate“, a punctat el.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO