♦ România a avut la dispoziţie banii şi timpul pentru a reabilita şi moderniza peste 350 de unităţi de învăţământ, însă rezultatele întârzie să apară ♦ Miza totală a fost de 2,8 mld. lei din fonduri UE pentru reabilitarea a 359 de unităţi de învăţământ în toată ţara, dar s-au cheltuit doar 1,1 mld. lei şi doar 149 de şcoli au fost gata la timp.
Reabilitarea şcolilor rămâne, la nivel declarativ, o prioritate pentru autorităţile publice locale şi centrale însă, în realitate, lucrurile se mişcă cu încetinitorul, iar rezultatele întârzie să apară.
Astăzi, mai bine de jumătate din cele peste 350 de şcoli care s-au înscris pentru reabilitare cu bani europeni, care ar fi trebuit să fie finalizate în 2023, nu sunt gata, se arată într-un răspuns al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene transmis către ZF.
ZF a vrut să afle câte proiecte de reabilitare şi modernizare a şcolilor au făcut parte din Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 10 – Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, şi câte au fost gata în 2023, termen anunţat inţial ca termen limită pentru aceste procese.
„În cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 10 – Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, au fost contractate 359 de proiecte privind reabilitarea/modernizarea şcolilor, în valoare de 2.849.649.320 lei, din care 2.589.794.755 lei valoare nerambursabilă. Până la data de 31.12.2023 au fost finalizate 149 proiecte. Pentru 113 proiecte, beneficiarii s-au angajat să finalizeze investiţiile din fonduri proprii până la 31.12.2024, iar alte 70 de proiecte vor fi etapizate, iar implementarea va continua în exerciţiul financiar 2021-2027”, transmite Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene într-un răspuns pe e-mail la solicitarea ZF.
Din cele peste 350 de proiecte de reabilitare şi modernizare a şcolilor, menţionează instituţia, 27 au fost însă reziliate din cauza incapacităţii financiare a beneficiarilor corelată cu durata de timp alocată implementării.
Valoarea totală a celor 149 de proiecte care au fost finalizate la sfârşitul anului trecut, precizează ministerul, depăşeşte 1,1 mld. lei, din care 984,3 mil. lei valoare nerambursabilă. Toate aceste clădiri, spune Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, bazându-se pe informaţiile Autorităţii de Management Program Operaţional Regional, sunt acum funcţionale şi date în folosinţă.
În răspunsul transmis către ZF, ministerul enumeră câteva dintre motivele care se află în spatele întârzierii lucrărilor pentru peste jumătate dintre proiectele care ar fi trebuit să fie deja gata în acest moment.
„Principalele motive ale întârzierilor au fost determinate de pandemia COVID, dificultăţi în atribuirea contractelor de lucrări şi/sau determinate de asigurarea resurselor financiare ale beneficiarilor, în contextul creşterii preţurilor la materiale”, comunică instituţia.
Cele 113 proiecte de reabilitare, pentru care primăriile s-au angajat să finalizeze investiţiile din fonduri proprii până la finalul anului curent, sunt acele proiecte care au obţinut, printr-o derogare legislativă, un an de graţie, dat fiind contextul dificil din ultimii ani.
Printre aceste unităţi sunt însă şi şcoli finalizate, dar care nu au obţinut încă autorizaţiile necesare şi nu au făcut recepţia lucrărilor până în luna decembrie a anului trecut.
Realitatea, în cifre, arată astfel în acest moment: România a avut la dispoziţie banii şi timpul necesar pentru a duce la bun sfârşit toate aceste proiecte de reabilitare şi modernizare a acestor unităţi de învăţământ, însă rezultatele întârzie să apară. Practic, au fost puse la dispoziţie fonduri în valoare de 2,8 mld. lei pentru reabilitarea a 359 de unităţi de învăţământ, dar s-au cheltuit doar 1,1 mld. lei şi s-au finalizat până la 31 decembrie 2023 doar 149 de şcoli.
ZF a scris recent, în urma mai multor discuţii avute cu jucători din domeniul construcţiilor, că o şcoală poate fi reabilitată în câteva luni fără probleme, dacă autorităţile şi companiile implicate îşi dau interesul pentru a lucra eficient. Astfel, nu ar fi necesare amânări de ani întregi, din cauza cărora elevii sunt obligaţi să înveţe chiar şi în trei schimburi în alte şcoli decât cele la care au fost înscrişi, aşa cum se întâmplă în mai multe instituţii de învăţământ primar şi gimnazial din Bucureşti.
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti arată, într-un răspuns anterior trimis la solicitarea ZF că din cei 260.000 de elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial din Bucureşti, doar 37.000 merg la şcoală într-un singur schimb, de dimineaţă, în timp ce restul au ore în două sau trei schimburi, în multe situaţii pauzele fiind de 5 minute, iar ora de curs redusă faţă de cea reglementată legal.
O nouă dimensiune a dezinteresului
►359 de proiecte de finanţare depuse în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 10, în valoare de 2,8 mld. lei, pentru reabilitarea şi modernizarea şcolilor, cu termen de finalizare 2023.
► 149 de şcoli finalizate în valoare totală de 1,1 mld. lei.
► 113 proiecte de reabilitare pentru care primăriile s-au angajat să finalizeze investiţiile din fonduri proprii până la finalul anului curent.
► 70 de proiecte etapizate, a căror implementare va continua în exerciţiul financiar 2021-2027.
► 27 de proiecte reziliate din cauza incapacităţii financiare a beneficiarilor corelată cu durata de timp alocată implementării.
