♦ Aproape 9 mld. de euro putea să încaseze în plus guvernul din TVA, aceasta fiind diferenţa între cât ar putea statul român să încaseze din această taxă şi cât încasează efectiv ♦ Spre comparaţie, derapajul bugetar din 2023 este estimat la sub 4 mld. euro.
Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanţă de ţara clasată pe locul doi: Grecia, care înregistrează un decalaj cu 10 puncte procentuale mai mic decât al României.
„Să sperăm că anul viitor programele implementate sau în curs de implementare ale ANAF, precum e-factura, casele de marcat electronice, SAF-T, vor furniza suficiente date relevante autorităţilor pentru a le sprijini în identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA”, spune Daniel Anghel, partener şi liderul practicii de servicii fiscale şi juridice la PwC România.
Până în acel moment, însă, circa 9 mld. euro din TVA se pot colecta şi nu se colectează. În acelaşi timp, guvernul constată că nu are destui bani pentru cheltuielile angajate, aşa că a trecut la inventarea de noi taxe.
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare, discutat în spaţiul public în ultimele şase luni, dar neasumat de guvern decât în urmă cu o lună, se află acum pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Pachetul, considerat cea mai amplă schimbare fiscală din România de la Revoluţie încoace, ar aduce în 2024 sub 4 miliarde de euro la buget, adică mai puţin de jumătate din deficitul de încasare de TVA.
