Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a cheltuit 133,6 milioane de lei (31 mil. euro) în perioada 2009-2011 pentru dezvoltarea de bazine de înot în ţară, însă doar trei au fost inaugurate în Câmpina, Tulcea şi Titu, deşi în toţi aceşti trei ani plăţile s-au făcut, chiar şi pentru proiecte al căror stadiu de execuţie este zero în prezent. România nu a luat nicio medalie la înot în 2008, iar pentru ediţia de anul acesta sunt puţine şanse la o medalie. În 2000 au fost obţinute 4 medalii la înot.
Pentru ca România să aibă înotători de performanţă care să participe la competiţii are nevoie în primul rând de o infrastructură dezvoltată în ceea ce priveşte bazinele de înot.
Un raport de audit prezentat săptămâna trecută de noul ministru al turismului Eduard Hellvig arăta că deşi ministerul a cheltuit milioane de euro lucrările de construcţie la multe bazine de înot nici măcar nu au început.
Potrivit raportului de audit, în timpul mandatului de ministru al Elenei Udrea s-au efectuat decontări pentru contracte încheiate în 2009 pentru bazine de înot, lucrările de construcţie nici măcar nu au început.
Pentru realizarea unui bazin de înot didactic din Mediaş, cu o valoare de circa 4,9 milioane de lei, s-a plătit în avans 34% din sumă, stadiul de execuţie fiind zero. Aceeaşi situaţie este şi la bazinul de înot didactic din Timişoara, un proiect cu o valoare de 4,6 milioane de lei, care a adus în contul firmei Termogaz Haţeg un milion de lei (plată în avans), deşi stadiul lucrărilor era zero în mai 2012, potrivit acestui raport de audit. În stadiu de execuţie zero se află şi bazinele de înot din Botoşani şi Oraviţa, proiecte cu o valoare de 5,1 milioane de lei, pentru care firma Ecostrade Srl a încasat în avans 2,7 milioane de lei, ulterior compania intrând în faliment.
Cum va livra pe viitor România campioni mondiali la înot în condiţiile în care banii publici se cheltuiesc fără niciun rezultat, iar copiii nu au acces la cursuri de înot?
"Nu ni s-a cerut consultanţă sau sprijinul pentru dezvoltarea acestor bazine de înot sau zonele în care să se dezvolte. De exemplu în Iaşi nu este niciun bazin de înot, deşi baza de selecţie a viitorilor înotători este una mare, dată fiind dimensiunea oraşului. Numărul de practicanţi ai acestui sport este mai mic de la an la an, asta se va vedea şi în numărul de medalii la nataţie", a declarat Matei Giurcăneanu.
În perioada 2009-2011, Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a semnat contracte pentru 11 bazine de înot, din care 8 sunt bazine didactice de înot, unu de polo, o structură preluată, iar unul dintre acestea vizează reabilitarea unui bazin olimpic de înot. Aceste proiecte de bazine de înot sunt în Mioveni, Slănic Moldova, Bucureşti (Şcoala cu clasele I-VIII nr. 25), Turda, Titu, Miercurea-Ciuc, Slobozia, Slatina, Roman şi două bazine de polo în Miercurea-Ciuc şi respectiv Bucureşti (Clubul sportiv al Armatei Steaua). La Alba Iulia bazinul olimpic era pe lista de reabilitări.
Comparativ cu piaţa, preţul acestor bazine este mult mai mare, s-a ajuns chiar la circa 8.600 de lei pe metru pătrat de bazin, potrivit raportului de audit.
"În Ungaria statul a făcut un bazin de înot în fiecare oraş, cu toate facilităţile. La noi, în judeţul Argeş este doar bazinul din Piteşti unde sunt eu antrenor (construit în 1984-n. red.), iar în Vâlcea nu este niciun bazin. Poate avem copii talentaţi în oraşe în care nu au acces la înot şi atunci normal că se pierd talente", a spus Viorel Ciobanu, antrenor la Bazinul Olimpic de Nataţie din Piteşti". La jocurile olimpice din 2008 Ungaria a obţinut 3 medalii la înot, în timp ce România nu a luat nicio medalie.
"Înotul de performanţă nu este susţinut în România. Anul acesta deşi sportivii care se antrenează la bazinul din Piteşti au obţinut 5 recorduri naţionale, nu au primit nicio compensaţie sportivă. Toate fondurile au fost blocate, Autoritatea Naţională de Sport nu a mai oferit nimic pentru premianţii de la Campionatul Naţional de Înot - seniori. Suma varia între 300 şi 1.100 de lei. Din cauză că sportivii nu mai sunt recompensaţi vom pierde o parte din ei, care vor pleca în străinătate", a spus el.
Puţine şanse de medalie la înot la Londra
În concursurile de înot la Jocurile Olimpice din Londra, România este reprezentată de Camelia Potec, care a ratat calificarea în finala probei de 400 de metri liber, de Dragoş Agache, ce a ratat de asemenea calificarea în semifinalele probei de 100 de metri bras, de Alexandru Coci şi Norbert Trandafir. Camelia Potec, Alexandru Coci şi Norbert Trandafir mai au fiecare câte două probe de susţinut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
