Cât pierde Bucureştiul pentru că este singura capitală europeană unde 64.000 de câini „aleargă fără stăpân“

Aproape 4.100 de copii şi adulţi au fost muşcaţi de câini în primele patru luni ale acestui an, arată datele de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase prof. dr. Matei Balş din Bu­cureşti. În 72% din cazuri (2.969 de persoane) pacienţii care s-au prezentat la centrul antirabic al institutului au fost muşcaţi de câinii fără stăpân, potrivit informaţiilor obţinute de ZF.

ÃŽn fiecare  zi, 34 de români sunt muÅŸcaÅ£i de câini, iar 25 dintre cazurile raportate zilnic în pe­rioa­da ianuarie-aprilie 2013 implică muÅŸcături provocate de câini maidanezi.  „Datele sunt valabile pentru BucureÅŸti ÅŸi judeÅ£ele din apropiere precum Ilfov, IalomiÅ£a sau CălăraÅŸi, dar având în vedere că începând cu luna aprilie am devenit centru naÅ£ional antirabic, vom avea date reale ÅŸi despre ceea ce se întâmplă la nivelul ţării. Vom avea un angajat permanent care se va ocupa de centralizarea datelor transmise de direcÅ£iile judeÅ£ene de sănătate publică“, spune Gabriel ColÅ£an, medicul coordonator al centrului antira­bic din cadrul Institutului Matei BalÅŸ. 

ÃŽn prezent, doar pe străzile Capitalei sunt lăsaÅ£i liberi circa 64.000 de câini fără stăpân, adică un câine la 26 de locuitori ai Bu­cu­reÅŸtiului, luând în considerare datele provizorii ale recensământului din octombrie 2011. 

Pentru a rezolva această problemă, ab­sentă în majoritatea ţărilor europene, Auto­ritatea pentru Supra­veghe­rea şi Protecţia Animalelor Bucureşti (ASPA), care se ocupă de gestionarea câinilor maidanezi din Capitală, dispune anul acesta de un buget de circa 3,2 mil. euro. Deşi faţă de începutul anului, în luna aprilie numărul pa­cienţilor muşcaţi de câinii fără stăpâni a scăzut cu 4%, în pe­rioada februarie-apri­lie ca­zu­rile ra­portate la centrul antirabic din cadrul Insti­­tutului Ma­tei Balş au urmat un trend ascen­dent (de la 710 la 752 de pacienţi). Dintre cei 4.549 de pacienţi muşcaţi de animale care au fost luaţi în evidenţa centrului antirabic în pri­mele patru luni ale anului, doi erau cetăţeni străini.

„Este deja o problemă veche a noastră, a românilor şi după atâţia ani ar fi trebuit deja să se rezolve. În nicio ţară din Europa în care te duci nu vezi ceea ce se întâmplă aici. Problema asta a fost cap de listă pentru candidaţii la pri­mă­rie aproape în fiecare an şi tot în stadiul în care eram am rămas. Nu îmi amintesc să fi avut ca­zuri în care clienţii noştri să fie muşcaţi de câinii maidanezi, însă cred că această situaţie poate fi o potenţială sursă de necaz în orice mo­ment. Nu îmi dau seama exact ce trebuie făcut, dar cred că măcar pentru o perioadă ar trebui să se cedeze puţin din drepturile anima­lelor pen­­tru a pune odată capăt problemei“, spune Radu Ena­che, proprietarul lanţului hotelier Conti­nental.

În plus, chiar şi unele companii de con­sul­tanţă în resurse umane oferă României o bilă neagră pentru această problemă şi atenţionează angajaţii care vor să se mute în ţară cu privire la riscul pe care îl presupun câinii maidanezi.

Statisticile arată că, cel puţin în ultimii şase ani, cu excepţia anului 2011, numărul de pa­cienţi care s-au pre­zentat la centrul antirabic al Institutului Matei Balş a crescut constant, până la peste 16.000 de persoane înregistrate anul trecut (cazurile de muşcături luate în evidenţă in­clud şi alte animale pre­cum pisică, ham­ster, şobolan, vulpe, şinşilă, iepure, cal, urs sau liliac).
 

Nu e normal să ajungi să speri ca „haita“ din faţa blocului să doarmă

DeÅŸi o parte dintre oamenii de afaceri din industria turismului, dar ÅŸi reprezentanÅ£i ai autorităţilor de profil consideră că situaÅ£ia încă nerezolvată a maidanezilor din România nu poate afecta drastic turismul local, ei susÅ£in totuÅŸi că  viaÅ£a cetăţenilor este influenÅ£ată ÅŸi acest lucru poate avea repercusiuni în business.

„Această problemă cred că priveşte pe toată lumea. Nu e chiar normal şi nici plăcut ca în fiecare seară când mergi spre casă să speri că «haita» din faţa blocului doarme. Dar aici este şi o problemă cu oamenii care întreţin înmulţirea lor. Nu ştiu ce ar trebui să facă, să îi ducă în adăposturi, să îi steri­lizeze, numai să îi ia de pe străzi. Oricum, cred că sunt mult mai mulţi oameni muş­caţi de câini, dar care nu ra­por­tează inci­dentul, ci pre­feră să rezolve pro­blema sin­guri“, spune Adrian Mi­hai, unul dintre cei trei pro­­prietari ai com­­pa­niei de curierat FAN Cou­­rier. El mai spune chiar că de curând a fost sunat de pa­tronii unei com­panii pentru a con­ce­dia unul dintre angajaţii săi care a dat, din gre­şeală, peste unul din­tre câinii maidanezi „afi­liaţi“ fir­mei, la care a trebuit să livreze un colet.

În primele patru luni ale acestui an, la nivel naţional 4.084 de adulţi şi copii au fost muşcaţi de câini cu şi fără stăpân, iar 465 de persoane au fost muş­cate de alte animale.

Cele mai multe ca­zuri de muşcături (aproa­pe 77%) luate în evi­denţa Institu­tului Matei Balş au provenit din Bucureşti (cu 3.493 de pacienţi), restul de 1.056 de cazuri provenind din afara Ca­pitalei.

Majoritatea (92%) celor care s-au prezen­tat la centrul antirabic al institutului în primele patru luni ale anului cu muşcături de animale sunt adulţi (3.780 de persoane), restul pacienţilor (769 persoane) fiind copii.

„Este clar că nu putem avea un turism decent atât timp cât câinii maidanezi reprezintă o problemă. În urmă cu ceva ani chiar am primit nişte sesizări din partea pasa­gerilor din ter­minalul naval din Constanţa, dar referitor la nu­mărul mare de câni maidanezi de acolo, nu la cazuri în care cineva să fie muşcat. Am luat măsuri şi luăm acolo unde ştim că avem un trafic crescut de pasa­geri“, afirmă Corina Martin, vice­pre­şedin­tele Asociaţiei Li­to­ral - Marea Neagră.
 

Sunt mulţi câini pe străzi, dar Bucureştiul este unul dintre cele mai sigure oraşe în care am locuit

Philip Walters a venit în România în urmă cu aproximativ zece luni pentru postul de director al şcolii secun­dare din cadrul British School of Bucharest (BSB) şi spune că nu a citit pe forumuri şi nici nu a fost atenţionat în privinţa câinilor mai­da­nezi, însă consideră Bucureştiul una dintre cele mai sigure capitale pe care le-a văzut până în prezent.

„Deşi există mai mulţi câini maidanezi decât mi-aş dori, în Bangkok (capitala Thai­lan­dei) era mai rău şi până la urmă pot spune că Bucureştiul este un oraş sigur. Nu cred că am mai văzut unul în care femeile să se plimbe singure noaptea într-un număr atât de mare“, afirmă Walters. În acelaşi timp, şi Dragoş Pirnog, product manager al agenţiei de turism Ex­plore Travel, spune că, cel puţin în zonele turis­tice, câinii maidanezi au început să nu mai fie o problemă atât de mare, la fel şi în preajma hotelurilor.

În opinia lui Dragoş Pirnog, sunt mai mulţi factori care conduc la crearea unei imagini proaste a Capitalei şi a ţării, iar câinii maidanezi sunt unul dintre aceşti factori.

„Am citit într-adevăr pe forumuri întrebări ale străinilor vizazi de problema maidanezilor care voiau să ştie dacă este una reală sau doar o născocire a presei, dar nu era o problemă majoră pentru ei şi nici pentru cei care vizitaseră România deja. Sigur, pot spune că în nicio ţară în care am fost până acum nu am văzut atâţia câini pe străzi, nici în Nepal. Dar în zonele noastre turistice nu mai este o problemă aşa mare cum era acum câţiva ani“, a adăugat Dragoş Pirnog.

În opinia sa, zonele cu adevărat problematice sunt cartierele din afara centrului Capitalei.

Datele de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase prof. dr. Matei Balş din Bucureşti arată că cea mai sigură zonă din Capitală în ceea ce priveşte cazurile de muşcături de animale este sectorul 4, unde în luna ianuarie numărul de persoane care s-au prezentat la centrul antirabic a fost de 91.

În acelaşi timp, cele mai multe cazuri de muşcături de animale au provenit din sectorul 6 (218 persoane s-au prezentat la centrul antirabic în luna ianuarie).

Costul pentru tratarea unui pacient care ajunge la centrul antirabic este de aproximativ 400 de euro, potrivit lui Gabriel Colţan.

Japonez ucis de câinii maidanezi din Capitală

La începutul anului 2006, Hajime Hori, fost preşedinte al Koyo România, subsidiara locală a producătorului japonez de rulmenţi Koyo, a decedat în urma unei răni cauzate de un câine maidanez. El a fost muşcat de picior în apropierea casei, aflată în zona Piaţa Victoriei. Japonezul a murit în doar câteva minute din cauza hemoragiei. Compania pe care Hajime Mori o conducea deţine o fabrică în localitatea Alexandria, iar la finalul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 54 de mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.