În iunie 1987, cu mai bine de patru ani înainte de căderea Uniunii Sovietice, preşedintele american Ronald Reagan, în cadrul unui discurs în Berlin, i s-a adresat liderului sovietic Mihail Gorbaciov: „Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!“. Trei ani mai târziu, Gorbaciov deschide calea reunificării Germaniei, iar astăzi Germania este motorul economiei europene, cu un sfert din PIB-ul Uniunii Europene.
Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a murit marţi, la vârsta de 91 de ani, într-un spital din Moscova în care era internat. El este considerat cel care a pus capăt Războiului Rece, după ce a încheiat un acord de dezarmare cu SUA, dar şi cel care a adus căderea Uniunii Sovietice. A promovat politicile cunoscute ca glasnost şi perestroika, care au însemnat, printre altele, şi o introducere rudimentară a economiei de piaţă în Uniunea Sovietică.
Consecinţă a trecerii de la economia planificată la economia de piaţă, PIB-ul României a crescut de 7 ori, de la 36 mld. euro (echivalent în preţuri curente, pentru că moneda euro nu exista la vremea respectivă) în 1990 la un PIB de 240 mld. euro în 2021.
Cu toate acestea, dacă în 1990 România avea o populaţie de 23 de milioane de oameni, în 2022 mai are 19, iar 4 milioane de români trăiesc în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie.
„Primul avantaj al unei economii de piaţă în faţa economiei planificate este alocarea mult mai bună a resurselor. Sistemul socialist a dat greş peste tot, inclusiv în China, care are o formă capitalistă de organizare a proprietăţii. Nicăieri în lume nu a funcţionat modelul socialist“, comentează Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele asociaţiei analiştilor financiari CFA România.
E drept însă, economia a avut nevoie de o perioadă de tranziţie de circa 10 ani, înainte să înceapă urcuşul. În 1992, PIB-ul Românei în termeni nominali scăzuse la 15 mld. de euro, la mai puţin de jumătate faţă de 1990. De abia în 2000 a crescut peste nivelul din 1990 şi de atunci a crescut constant, până la criza din 2008-2009.
Anii 2000 au reprezentat o bornă importantă pentru economia României, odată cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, care era de neimaginat cu doar 10 ani în urmă. Deşi în urma altor ţări din fostul bloc comunist precum Polonia sau Ungaria, investiţiile străine au început să îşi facă loc în România şi acest lucru s-a văzut în creşterea economică.
„Faptul că ne-am setat că ţintă să intrăm în Uniunea Europeană a ajutat enorm. Am intrat în 2007, dar până atunci am avut un proces de negociere şi adaptare a economiei către economia de piaţă, forţaţi de negocierile de aderare. NATO a adus securitate, Uniunea Europeană organizare economică“, mai spune Codirlaşu.
