• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Eveniment

Cine dă mai mult. Ministerele prevăd cheltuieli în programe cu fonduri UE de 27 mld. lei, cu 5 mld. lei peste ce ar urma să primească de la Bruxelles

Autor: Iulian Anghel

9 feb 2017 523

Cele mai mari cheltuieli în programe cu fonduri UE (deci şi venituri de la Uniune) şi-au bugetat, firesc, ministerele care au în portofoliu multe proiecte de investiţii: Tranporturile şi Dezvoltarea.

Ministerul Finanţelor a făcut în acest an ceea ce nu a mai făcuse în trecut. A bugetat în bugetul general consolidat, la capitolul venituri din fondurile UE, subvenţiile directe pentru agricultură şi fondurile pentru dezvoltare rurală, deşi acestea ajung în afaceri private şi nu se vor regăsi la bugetul statului nici măcar în tranzit. Aşa se face că veniturile de la UE vor părea, în raportările privind execuţiile bugetare lunare, mari, dar, în realitate, vor fi mult mai mici, pentru că din cele 22,3 miliarde de lei aşteptate de la UE, peste 12 miliarde de lei înseamnă chiar aceste fonduri pentru agricultură.

„Veniturile bugetului consolidat sunt de 232,5 miliarde lei, respectiv 28,5% din PIB. Sumele de la UE sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă şi 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune şi alte programe”, a explicat luni premierul Sorin Grindeanu, la prezentarea în plenul Parlamantului a bugetului pe 2017, buget care urmează să fie promulgat după ce a fost votat marţi în Legislativ.

Aşadar, excluzând fondurile desti­nate agriculturii, aşteptările Finanţelor sunt ca în buget să ajungă fonduri structurale de 9,9 mili­arde de lei, ceea ce pesupune ca autorităţile să fi cheltuit deja cel puţin aceeaşi sumă, având în vedere că astfel de fonduri sunt de fapt rambursări de fonduri pentru cheltuieli efectuate. Ministerele şi-au bugetat cu 5 miliarde de lei mai multe cheltuieli – 14,8 miliarde de lei în total – ceea ce înseamnă că şi trebuie să aibă aceşti bani ca programul să nu fie încălcat.

Pentru că Finanţele au amestecat plăţile directe pentru agricultură cu fondurile structurale, Ministerul Agriculturii apare acum drept cea mai mare instituţie care este implicată în proiectele derulate cu fonduri UE – 78% din cheltuielile ministerului (13,5 mld. lei din bugetul total de 17,3 mld. lei) mergând în această direcţie. În realitate, 12,4 mld. lei sunt bani care nu vor ajunge niciodată în bugetul statului, bugetul ministerului fiind, practic, la sub 4 mld. lei.

Ministerul Transporturilor se bazează şi el într-o măsură covârşitoare pe fondurile UE, 8,3 miliarde de lei din totalul bugetului de 13,7 mi­li­arde de lei fiind implicate în programe derulate cu fonduri UE. De asemenea, Ministerul Dezvoltării alocă o treime din buget programelor derulate cu fonduri nerambursabile (2,3 mld. lei din bugetul total de 6,9 mld. lei). Ministerul pentru Mediul de Afaceri, un minister mic, a alocat, în programele derulate cu bani de la Bruxelles, 500 mil. lei din bugetul total de 765 mil. lei. Capcana unor astfel de alocări este că, dacă banii de la UE nu vin într-un ritm previzibil, proiectele se blochează pentru că orice cheltuială făcută din buget pentru proiectele derulate cu fonduri UE (minus cofinanţarea) trebuie recuperată, altminteri ea intră la calculul deficitului bugetar. Or, bugetul este deja construit pe un deficit la limită - de 3% din PIB - care nu este destinat însă derulării de investiţii, ci acoperirii altor găuri bugetare. Prin urmare, dacă banii de la UE nu vin, primele sacrificate vor fi investiţiile generoase prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor sau în cel al Dezvoltării.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396