"Fiind ziua precizărilor, aş mai vrea să adaug una de natură politică. Cred că este important pentru miile de colege şi colegi, prieteni cu care am împărţit ani de muncă, cu care am lucrat din 1991 şi până în 2014, să spun că sunt în continuare Membru PSD. Am fost aleasă deputat şi senator pe listele PSD. În 2014, am condus lista la alegerile europarlamentare, alegeri în care partidul a câştigat 16 mandate din cele 32 care revin României", declară Corina Creţu, într-o postare pe Facebook.
Ea face o trecere în revistă a modului în care a fost nominalizată în funcţia de comisia european de către Guvernul PSD, în anul 2014, precizând că atunci a renunţat la funcţia de vicepreşedinte al partidului.
"În noiembrie 2014, am fost propusă Comisar European pentru Politică Regională de către Guvernul PSD, printr-o scrisoare transmisă de prim-ministru al Guvernului României, dl Victor Ponta, către preşedintele Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker. După audierea mea de către Parlamentul României şi Parlamentul European, am transmis conducerii de la acea vreme a partidului o scrisoare prin care mulţumeam tuturor membrilor din judeţe pentru faptul că mă aleseseră, la Congres, vicepreşedinte al partidului, anunţând că am decis să rămân simplu membru de partid şi să mă auto-suspend din funcţia de vicepreşedinte al partidului pe perioada în care voi ocupa funcţia de comisar european, urmând ca apoi să îmi onorez obligaţiile câştigate, prin vot, la Congres", a explicat Creţu.
Comisarul european a adăugat că "am crescut în acest partid, sunt ataşată valorilor social-democrate europene, dar că şi Comisar European îmi doresc să lucrez cu toate Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, ceea ce am şi făcut în cei patru ani de mandat".
Aceasta spune că intervenţiile mai frecvente în ultimul timp legate de necesitatea accelerării implementării proiectelor de infrastructură din fonduri UE au fost făcute în contextul în care mandatul de comisar european este pe final. Creţu se arată şocată de faptul că afirmaţiile ei legate de acest subiect au fost "exagerat de politizate".
"E adevărat, faptul că a mai rămas puţin până la încheierea mandatului de comisar pentru politică regională, că şi a exerciţiului financiar 2014-2020, toate acestea m-au determinat să intervin mai des în ultima perioadă, să discut mai des cu prim-miniştrii, miniştrii, să vorbesc public despre necesitatea accelerării implementării proiectelor, în special în domeniul infrastructurii de transport şi sănătate, astfel încât România să îşi consume întreaga alocaţie care îi revine de la Bugetul Uniunii Europene. Sunt şocată că aceste intervenţii în favoarea dezvoltării României au fost exagerat de politizate. (...) Rămân în continuare la dispoziţia autorităţilor pentru a găsi soluţii şi a contribui împreună la dezvoltarea României şi îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a oamenilor", a explicat comisarul european pentru politică regională.
Creţu răspunde "jignirilor" şi "injuriilor" la adresa sa, potrivit cărora ar fi "vândută intereselor străinilor".
P.S. Jignirile pornite că la un semnal la adresa mea şi mai ales atacurile la adresa Uniunii Europene, injuriile prin care sunt acuzată că sunt vândută intereselor străine, în condiţiile în care toţi ştiu câte eforturi am făcut preluând pe fonduri europene toate creditele României pe care le avea de plătit către Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană de Dezvoltare, salariile funcţionarilor din România care lucrează pe fonduri europene, văzând zeci de proiecte care nu s-au terminat la timp şi pentru care statul pierdea aproximativ 3 miliarde de euro, sincer, toate acestea mă lasă fără cuvinte", a completat Corina Creţu.
Aceasta mai spune că ar fi înţeles să fie catalogată drept trădătoare de ţară şi partid dacă ar fi fost depuse la CE multe proiecte care trenau.
"Aş fi înţeles să fiu considerată trădătoare de partid şi de ţara, dacă am fi avut depuse la Comisia Europeană zeci de proiecte care tergiversau sau pe care le-am fi uitat perioade lungi prin sertare. Repet, din păcate nu mai avem în analiză proiecte majore depuse la Comisie în afara Magistralei de Metro M6, proiect în legătură cu care încă aştept un răspuns la o scrisoare adresată de câteva către Directorul General al DG Regio, Dl Marc Lemaitre, Ministrului Transporturilor, fără de care regulamentele nu îmi permit să adopt o decizie", a declarat Creţu.
Ea afirmă că nu este depus niciun alt proiect major la Comisia Europeană, referindu-se nu doar la spitalele regionale, ci şi la proiecte care prevăd construirea de autostrăzi, inclusiv a Centurii Bucureştiului.
"Nici un alt proiect major nu e depus la Comisia Europeană, în condiţiile în care România a depăşit cu mult datele la care singură s-a angajat că le va depune, nu numai pentru spitalele regionale, dar şi pentru autostrăzile Piteşti-Sibiu, Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti, podul de la Brăila, Metroul Pipera-Berceni, Centura Bucureştiului, etc. E trist că reuşim în alte state să dezvoltăm şi să deblocăm proiecte, iar de la Bucureşti primesc doar acuzaţii şi insulte. Nu numai eu, dar şi serviciile Comisiei Europene sau ale celorlalte instituţii europene", a explicat Corina Creţu.
În încheierea postări, Creţu spune că, în ciuda Brexit-ului, a depus eforturi ca în intervalul 2021-2027 România să primească mai mulţi bani pentru investiţii, din bugetul UE.
"Pentru perioada 2021-2027, viitorul Buget European, m-am zbatut pentru mai mulţi bani pentru România, astfel încât aceasta să beneficieze de încă 8 miliarde faţă de actuala perioada de programare pentru investiţii in interesul cetatenilor romani. Când reuseşti, în ciuda plecării celui de-al doilea mare contributor la bugetul UE, Marea Britanie, să obţii o creştere cu 10 la suta a fondurilor europene pentru ţara ta, eşti, cu siguranţă, în slujba unor interese străine, nu-i aşa? Vă las pe dvs să apreciaţi munca şi loialitatea mea faţă de România şi Uniunea Europeană. Înca o dată, vă doresc tuturor numai bine, multă sănătate, zile frumoase!", a conchis comisarul european pentru politică regională.
Declaraţiile Corinei Creţu vin în contextul în care au existat mai multe reacţii şi critici din PSD, precum şi din partea Guvernului, respectiv a lui Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă. Acesta a spus că că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care, potrivit BEI, studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale ar valora 120 milioane de euro.
