Eveniment

Consiliul Concurenţei: Zona comerţului a primit un impuls de la comerţul online. Industria telecom este una foarte competitivă, în timp ce sistemul bancar românesc rămâne în urma celui din zona euro

Consiliul Concurenţei: Zona comerţului a primit un...

Autor: Răzvan Botea

16.11.2018, 00:05 231

Dezvoltarea comerţului online a ridicat nivelul competiţiei în comerţ, iar industria telecom este una care se prezintă bine pe partea de concurenţă, consumatorii români beneficiind de preţuri bune şi standarde de calitate ridicate. Mai este de lucrat în zona serviciilor financiare, pe care Consiliul Concurenţei (CC) s-a concentrat în ultima vreme, a spus ieri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul unui eveniment realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României.

„Vedem o schimbare pe primul loc în zona cea mai deschisă în economia noastră, unde avem cea mai puternică concurenţă. Este zona comerţului, şi asta datorită faptului că vedem o creştere a ponderii comerţului online. Începem să vedem o influenţă a noilor tehnologii. Sunt lucruri care merg bine în România pe partea de concurenţă, şi aici ne referim inclusiv la zona telecom. Aici România are unele dintre cele mai mici preţuri din UE şi unul dintre cele mai bune standarde de calitate din UE. Credem noi că o parte din acest succes este reprezentat de faptul că am reuşit să avem în piaţă patru operatori şi concurenţa dintre aceştia a ţinut preţurile jos“, a spus Bogdan Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei a realizat un studiu privind evoluţia concurenţei în sectoarele cheie ale economiei. Sectoarele-cheie din economia românească au fost selectate pe baza impactului pe care îl au în economia românească, dar şi asupra consumatorului. „În alegerea sectoarelor cheie se ţine cont atât de impactul în economie al sectorului, cât şi de impactul direct asupra consumatorului. Astfel, un sector este ales dacă are conexiuni puternice cu alte sectoare, dacă are un impact asupra economiei în ansamblu sau dacă poate influenţa datele macroeconomice esenţiale“, a explicat Mihai Buşu, inspector de concurenţă în cadrul CC. Indicele folosit în cadrul studiului este esenţial în deter­minarea competitivităţii unui sector, acesta fiind un instru­ment care foloseşte 20 de indicatori. Chiriţoiu a mai precizat că zona serviciilor financiare nu stă la fel de bine precum industria telecom în ceea ce priveşte concurenţa, chiar dacă serviciile noastre bancare sunt mai ieftine decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), însă mai scumpe decât în zona euro. „Concurenţa este intensă, avem 30 de bănci cu o pre­zenţă semnificativă în piaţa românească, însă servicile noastre bancare nu sunt mai scumpe în România decât în ţările din jur, din ECE, dar suntem mai scumpi decât zona euro.

Ţinta noastră este să încercăm, prin concurenţă, să ajungem la comisioane şi dobânzi comparabile cu zona euro. Una dintre propuneri este că am vrea să vedem o adoptare mai rapidă a directivei privind plăţile, care ar creşte concurenţa în zona bancară, facilitând intrarea companiilor de tehnologie, care să colaboreze cu băncile dar şi să le facă concurenţă“, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, este de părere că o competiţie puternică ajută nu doar consumatorul, ci şi băncile să se dezvolte: Ca în orice domeniu considerăm că un grad ridicat de competiţie este foarte benefică, chiar şi pentru noi. Ne place ce facem şi încercăm să ne uităm din mai multe unghiuri. Concurenţa este foarte mare în anumite segmente, iar pe de altă parte, aceasta nu este doar pentru avantajul clienţilor, dar şi pentru banking în sine.“

În ceea ce priveşte zona energiei, preţurile electricităţii şi gazelor vor creşte în România, pe măsură ce ne integrăm în pieţele europene. Tendinţa inevitabilă este să avem preţuri similare cu ţările din jurul nostru, a mai spus Chiriţoiu.

 „Un lucru mai greu de acceptat dar inevitabil este momentul în care ne integram în pieţele europene. Tendinţa inevitabilă este să avem preţuri similare cu ţările din jurul nostru. Asta se întâmplă şi la combustibil, iar preţurile combustibilului fără taxe sunt destul de apropiate în toată Uniunea Europeană. Lucrul acesta fie că ne place, fie că nu ne place, se va întâmpla şi la electricitate, şi la gaz.“

Cu toate acestea, acesta poate fi un lucru bun pentru dezvoltarea României, având în vedere faptul că tendinţa este să devenim exportatori de energie electrică şi gaze. De asemenea, preşedintele Camerei de Comerţ a menţionat că ar trebui abordate şi alte tipuri de taxe legate de energie într-o manieră simililară cu acordarea certificatelor verzi.

„Legat de subvenţia pentru energie regenerabilă, certificatele verzi, prin care sunt în bună măsura exceptaţi marii consumatori de electricitate, poate ar trebui să abrdam şi alte tipuri de taxe legate de energie, care afectează competitivitatea agenţilor economici la noi.“

Dacă acum 15 ani în România se putea spune că există un avantaj puternic în ceea ce priveşte forţa de muncă accesibilă şi calificată, acest lucru a dispărut, în acest moment avantajul competitiv al României a rămas doar forţa de muncă ieftină, problemele din zona educaţiei fiind cauza lipsei forţei de muncă calificate, a spus Gheorghe Seculici, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în cadrul evenimentului.

„Educaţia est o altă problemă care duce la lipsa forţei de muncă calificate pentru domenii cheie. Avantajul de acum 15 ani al României din punctul de vedere al competitivităţii forţei de muncă a dispărut cu desăvârşire, acum a mai rămas doar forţa de muncă ieftina. Concurenţa în România este puternic afectată de fenomene precum corupţia si evaziunea fiscală. Oamenii de afaceri au nevoie de predicitibilitate“, a spus Seculici.

Competitivitatea României este afectată de corupţie şi evaziuen fiscală, dar şi de un nivel scăzut al productivităţii muncii şi al gradului de inovare.

„Nivelul scăzut al productivităţii şi al gradului de inovare a Românieie se regăseşte în raportul privind competitivitatea din 2018. Din punctul de vedere al productivităţii muncii suntem pe locul 27 din 28 în UE. România este un inovator modest, abia la 31% din media UE, potrivit statisticilor privind inovarea publicate de Comisia Europeană în iunie 2018. Aceste lucruri spun multe despre situaţia cu care ne confruntăm în acest moment, inclusiv problema cu forţa de muncă.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO