Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a organizat vineri, 22 aprilie, în parteneriat cu Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA),o conferinţă cu tema "Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare", una dintre concluziile acestei întâlniri fiind că publicitatea suplimentelor alimentare are nevoie în România de un cadru legislativ unitar, în linie cu prevederile legislaţiei europene în materie. Această întâlnire a avut loc la finalul Conferinţei Bianuale EASA, a cărei gazdă a fost România.
"În 2015, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a primit 121 de plângeri privind 103 comunicari comerciale, din care 18 au vizat comunicarea pentru suplimente alimentare. În acelaşi timp, în România au fost depuse şi sesizări faţă de publicitatea pentru produse farmaceutice: OTC şi dispozitive medicale, în total nouă cazuri", a declarat Oana Cociaşu, preşedintele RAC, conform unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.
În România, piaţa suplimentelor alimentare se află într-o creştere susţinută de mai mulţi ani iar publicitatea produselor farma şi implicit a suplimentelor alimentare ocupă primul loc în topul industriilor cu cel mai mare consum de publicitate.
"În 2015, piaţa suplimentelor alimentare vândute prin farmacii a ajuns la 210 - 215 milioane de euro, dar estimările noastre privind vânzarea totală - inclusiv în mediul online, arată că este o piaţă de aproape 500 de milioane de euro. 40% din publicitatea pentru piaţa farma a fost reprezentată de campaniile la suplimente alimentare", a declarat Cătălin Vicol, preşedintele Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA).
Oficialul PRISA este de părere că avansul acestei pieţe se datorează investiţiilor în publicitate şi campaniilor de educare derulate în ultimii ani de Patronat, care demonstrează impactul suplimentelor asupra unei vieţi sănătoase.
În pezent, în România, punerea pe piaţă a suplimentelor alimentare, inclusiv etichetarea acestora, poate urma două trasee: unul include departamente din Ministerul Sănătăţii (MS) - în cazul suplimentelor ce conţin vitamine şi minerale, şi altul Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) - pentru suplimentele ce conţin plante medicinale şi produse ale stupului. Pentru produse cu conţinut mixt de ingrediente, notificarea se poate face atât la MS cât şi la IBA.
În România, ca şi în celelalte state membre UE, publicitatea pentru suplimente alimentare este guvernată de prevederile Regulamentului 1924/2006 al Comisiei Europene şi de cele ale Regulamentului 1169/ 2011 în ceea ce priveşte afirmaţiile legate de nutriţie şi sănătate.
"Regulamentele Europene sunt aplicabile publicităţii pentru orice produs sau supliment alimentar şi pentru orice spaţiu publicitar - de la audiovizual până la mediul online sau la marca înregistrată", a afirmat Stephane Martin, preşedintele EASA.
La nivelul organismelor de autoreglementare europene au fost înregistrate, în 2015, aproximativ 180 de sesizări pentru publicitate la suplimente alimentare, din circa 60.000 plângeri înregistrate în total de EASA, pentru orice fel de publicitate.
"Televiziunea şi radioul rămân în continuare principalele medii vizate de reclamaţii, însă publicitatea online înregistrează şi ea creşteri constante", a subliniat, de asemenea, preşedintele ales al EASA.
Proporţia sesizărilor pe tipuri de produse şi servicii diferă însă de la o ţară la alta, a explicat la rândul său Konrad Drozdovski, directorul Rada Reklami, autoritatea de autoreglementare a publicităţii din Polonia.
"Deşi numărul total al sesizărilor primite în 2015 de autoritatea poloneză cu privire la publicitate a fost relativ mic – doar 198 cazuri, 36 dintre acestea au vizat suplimentele alimentare şi medicamentele OTC - disponibile fără reţetă", a declarat reprezentantul Poloniei în EASA.
La conferinţa "Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare" au participat Stephane Martin (Preşedintele EASA şi Directorul General al ARPP), Konrad Drozdovsky (Preşedintele Rada Reklamy), Gert Krablicher (Membru al Consiliului Director al Food Supplements Europe), Cătălin Vicol (Preşedintele PRISA), Tatiana Onisei (Şef Serviciu Institutul de Bioresurse Alimentare) şi Oana Cociaşu (Preşedinte RAC).
Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a fost săptămâna trecută pentru prima oară gazda Adunării Generale a Alianţei Europene a Standardelor în Publicitate (EASA). Cei peste 70 de participanţi, reprezentând în jur de 40 de organizaţii de autoreglementare naţionale şi 16 asociaţii profesionale ale industriei publicitare la nivel european şi internaţional, şi-au ales noul consiliu director şi au convenit asupra strategiei Alianţei pentru perioada următoare. Noul preşedinte al EASA este Stephane Martin, Director General al Autorităţii de Reglementare a Publicităţii din Franţa (ARPP).
Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) este o organizaţie profesională nonguvernamentală, non-profit şi independentă, fondată în 1999. Activitatea de bază a Consiliului este autoreglementarea în publicitate, prin adoptarea şi aplicarea prevederilor Codului de practică în comunicarea comercială. În prezent, Consiliul Român pentru Publicitate reuneşte peste 72 de membri: companii multinaţionale cu activitate în România, agenţii de publicitate, media şi asociaţii profesionale – IAA, UAPR, Berarii României, RFRD, PRISA.
Consiliul este la rândul său membru în organizaţii şi asociaţii europene - EASA – sau globale (IAA) şi a încheiat parteneriate de colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), IAB România sau cu Ministerul Finanţelor Publice. Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) este implicat în campanii de educare a publicului larg şi a specialiştilor din industria de publicitate şi organizează constant evenimente şi workshopuri tematice pentru membrii RAC.
Alianţa Europeană a Standardelor în Publicitate (EASA) este unica autoritate în ceea ce priveşte autoreglementarea publicităţii din Europa. EASA promovează standarde etice înalte în comunicarea comercială, prin punerea în practică a autoreglementării, fără a pierde din vedere diferenţele din practica legislativă, comercială sau diferenţele culturale. Aceste standarde sunt promovate, de exemplu, prin Carta Autoreglementării în Publicitate a EASA sau prin Recomandările EASA referitoare la Bunele Practici în Publicitate.
EASA este o organizaţie non profit cu sediul în Bruxelles, care reuneşte organizaţii de autoreglementare naţionale şi organisme ale industriei de Publicitate din Europa şi din lume.
Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) este prima asociaţie înfiinţată în domeniul suplimentelor alimentare, funcţionând din anul 2000. În prezent, PRISA reuneşte unele dintre cele mai importante companii producătoare, importatoare şi distribuitoare de suplimente alimentare din România, reprezentând 40% din acest domeniu.
Este membru Internaţional Alliance of Dietary/ Food Supplement Association (IADSA), organizaţie reprezentativă la nivel internaţional, iar din 2012 este membru Food Supplements Europe (FSE), principala organizaţie reprezentativă la nivel european.
PRISA este o organizaţie non-profit, independentă, un partener al autorităţilor din acest domeniu, care susţine armonizarea legislaţiei din România cu cea europeană, inclusiv în domeniul audiovizualului şi online. Scopul organizaţiei patronale este promovarea şi educarea atât a populaţiei, cât şi personalul medical cu privire la importanţa şi aspectele benefice ale suplimentelor alimentare.În ceea ce priveşte autoreglementarea, PRISA a elaborat şi aprobat două coduri (Codul de etică şi Codul privind bunele practici în etichetarea şi publicitatea suplimentelor alimentare), al doilea cod fiind anexat din decembrie 2013 şi la Codul RAC.
