Majorarea cererii de consum dublată de lipsa investiţiilor în economie din anii trecuţi riscă să creeze în urma reducerii de taxe şi de majorări de salarii un deficit semnificativ de ofertă, cu influenţă asupra deficitului comercial şi, în ultimă instanţă, a deficitului contului curent al balanţei de plăţi.
Potrivit datelor BNR (din ultimul Raport asupra inflaţiei) din 2013 încoace consumul creşte aproape neîntrerupt, dar investiţiile (formarea brută de calital fix) au avut căderi serioase (grafic dreapta).
De altfel, din 2011 când au consemnat o creştere de 14% investiţiile în economie au tot scăzut – cu 2,1% în 2012, cu 9,3% în 2013 şi cu 3,1% în 2014. Investiţiile au început să crească în T4 din 2014 şi au continuat pe parcursul lui 2015 – cu 8,5% în T1, 5% în T2 şi 1,7% în T3. Lipsa investiţiilor s-a văzut în avansul industriei care a crescut cu doar 2,7% faţă de o creştere prognozată de 3,6%.
Totuşi se aşteaptă ca investiţiile să crească şi să contribuie la o rată de creştere importantă care anul trecut a venit din consum. În 2016 economia României ar urma să intre într-o nouă etapă în care deviaţia PIB (grafic stânga) va înregistra din nou valori pozitive.
După criza din 2009 - 2010 creşterea potenţială s-a redus semnificativ, iar deviaţia PIB a căzut de la aproximativ 7% în 2008 la minus 5% în 2012. Anul acesta deviaţia PIB va reveni, potrivit BNR, la valori pozitive, dar asta înseamnă şi o revenire a presiunilor inflaţioniste pentru contracararea cărora BNR a ameninţat deja că ar putea modifica culoarul de dobândă şi, în final, dobânda-cheie pentru temperarea excesului de cerere.
