Eveniment

Creşte sau nu vârsta de pensionare? Ministrul muncii Raluca Turcan spune că nu, guvernul transmite la Bruxelles că da

Creşte sau nu vârsta de pensionare? Ministrul muncii Raluca Turcan spune că nu, guvernul transmite la Bruxelles că da

Autor: Iulian Anghel

30.05.2021, 11:03 6872

♦ Ministrul muncii Raluca Turcan a susţinut, în ultimele două zile că, la nivelul guvernului nu există nicio discuţie despre eliminarea pensionării anticipate şi nici despre creşterea vârstei de pensionare ♦ Un document al guvernului o contrazice.

Un document-angajament pe care guvernul l-a trimis la Bruxelles şi care însoţeşte PNRR scrie negru pe alb că executivul are în vedere eliminarea pensionării anticipate şi corelarea vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă, ceea ce nu înseamnă altceva decât majorarea vârstei de pensionare în anii ce vin, având în vedere că speranţa de viaţă creşte constant.

„Se elimină pensionarea anticipată. (Early exit pathways to retirement are eliminated.) Se corelează vârsta de pensionare atât la băr­baţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035. (Retirement age linked with the gains in life expectancy for both men and women by 2035 the latest.)”, arată docu­men­tul intitulat „Flagship reforms of the Ro­manian Recovery and Resilience Plan” („Reformele emble­ma­tice ale redresării româ­neşti şi Planul de Rezilienţă), datat mai 2021.

Raluca Turcan susţine însă: „Nu s-a discutat creşterea vârstei de pensionare. Discutăm constant despre opţiunea pentru a rămâne în viaţa activă, ceea ce este total diferit. Opţiune poţi face şi acum, doar că ai nevoie de acord şi să rămâi mai mult la muncă de la an la an. Uitându-ne la cifre, am constatat că peste 100.000 de oameni peste 65 de ani preferă să rămână în continuare în activitate, aşa că ne-am gândit să lăsăm această opţiune”.

Guvernul a lăsat opţiunea ca, cei care doresc, să poată lucra până la 70 de ani.

Realitatea este că, pe măsură ce speranţa de viaţă creşte (peste tot în lume) şi populaţia îmbătrâneşte, presiunea pe sistemul public de pensii este din ce în ce mai mare şi atunci se caută soluţii, una dintre acestea fiind majorarea vârstei de pensionare. Anul trecut, pensile de stat (fără pensiile spe­ciale de 9-10 mld. lei) au însemnat 7,8% din PIB şi 25% din totalul veniturilor bugetare.

În România, vârsta de pensionare este de 65  de ani la bărbaţi şi 61 de ani la femei, iar speranţa de viaţă este de 71,8 ani la bărbaţi şi de 79,3 ani la femei, una dintre cele mai mici din Europa. În Spania, de exemplu, unde vârsta de pensionare este de 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, speranţa de viaţă este de 83 de ani (media bărbaţi/femei). Sunt ţări care au vârste de pensionare de 67 de ani, dar speranţa de viaţă este cu 8-9 ani peste cea din România. Olanda, de exemplu, are vârsta de pensionare la 66 de ani şi patru luni (va ajunge la 67 de ani în 2024), dar speranţa de viaţă (media femei/bărbaţi) este de 82 de ani. Adică, pe medie, un pensionar olandez poate spera să se bucure de pensie vreme de 16 ani. În România, un bărbat poate spera acelaşi lucru doar pentru 6,8 ani.

„Dacă vârsta de pensionare creşte, cum deducem din ceea ce a scris guvernul, viitorii pensionari nu-şi vor recupera banii cu care au contribuit în 35-40 de ani. Majorarea ar fi o suprataxare, practic”, spune economistul Claudiu Vuţă.

În România, speranţa de viaţă a crescut, la bărbaţi, de la 61,5 ani în 1965, la 66,6 ani în 1991, la 70,1 ani în 2011 şi la 71,8 ani în 2020.

La femei, speranţa de viaţă a crescut de la 65 de ani în 1965, la 73,1 ani în 1991, la 77,5 ani în 2011 şi la 79,3 ani în 2020. În ciuda creşterii, aceste valori rămân unele dintre cele mai mici din Europa.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO