Eveniment

Dacă toată lumea admite că Oltchim a fost căpuşată prin furt, de ce procurorii care sunt atât de lăudaţi în aceste zile pentru performanţele lor nu i-au trimis până acum în judecată pe hoţi?

Dacă toată lumea admite că Oltchim a fost căpuşată prin furt, de ce procurorii care sunt atât de lăudaţi în aceste zile pentru performanţele lor nu i-au trimis până acum în judecată pe hoţi?

La finalul mandatelor lor, Laura Kodruţa Kovesi (fost procuror general) şi Daniel Morar (fost şef al DNA) au fost lăudaţi pentru activitatea lor. Dacă aceasta a fost atât de bună, cum de a fost posibilă apariţia unui „caz Oltchim”? Foto: MediafaxFoto

Autor: Iulian Anghel, Ovidiu Bărbulescu

09.10.2012, 00:06 2376

Problema Oltchim se agravează pe zi ce trece, iar Guvernul caută o soluţie de avarie pentru situaţia cvasiimposibilă în care a ajuns Oltchim Râmnicu Vâlcea, dar o întrebare rămâne fără răspuns: în situaţia în care principala acuzaţie venită din partea autorităţilor este că societatea a fost căpuşată ani de zile prin furt, ajungând astfel la datorii de 700 mil. euro, cum de procurorii nu au ajuns până acum la Oltchim?

Ministrul pentru dialog social Liviu Pop a afirmat ieri că la Oltchim a fost un furt din banul public, iar procurorii vor dovedi repede acest lucru. "A fost furt din banul public care va fi dovedit de organe foarte repede."

Dar dacă la Oltchim - companie cu conturile blocate şi datorii de 180 mil. euro la bănci - s-a petrecut un furt din banii publici, de ce procurorii nu au ajuns până acum la Oltchim? Pentru că problema nu este de acum, ci de ani de zile. Oltchim nu a ajuns în această situaţie în 2012, ci merge pe pierdere de zeci de milioane de euro din 2006.

Pe de altă parte, în România s-a creat o adevărată dezbatere în legătură cu numirile de procurori ce trebuie făcute şi procedurile ce trebuie urmate după ce procurorului general Laura Codruţa Kovesi şi şefului DNA Daniel Morar le-au expirat mandatele.

Consiliul Superior al Magistraturii a felicitat-o pe Codruţa Kovesi pentru "modul exemplar în care a reuşit să conducă, în cele două mandate succesive, destinele uneia dintre cele mai importante instituţii ale statului", iar preşedintele Traian Băsescu a decorat-o cu Steaua României "în semn de înaltă apreciere pentru activitatea desfăşurată timp de 6 ani la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru meritele deosebite în îndeplinirea actului de justiţie în România". În acest timp, Daniel Morar a ajuns cu delegaţie în fruntea Ministerului Public.

Dar dacă mandatele celor doi au fost un succes, cum de a fost posibil un "caz Oltchim" şi de ce a fost nevoie de un eşec răsunător al privatizării (licitaţia a fost câştigată de Dan Diaconescu, dar contractul nu a fost semnat) pentru ca, în sfârşit, să fie demarată o procedură de cercetare a activităţii manageriale la Oltchim?

Ca peste tot, procurorii sunt reprezentanţii statului, "avocaţii statului". În astfel de cazuri, trebuia ca ei să protejeze interesul statului în companiile de stat. Ce s-a întâmplat? Ori nu s-au sesizat - dacă puteau să o facă - , ori nu au fost sesizaţi, cum trebuia să se întâmple.

De ce nu există până acum un dosar Oltchim şi toţi au aşteptat ca firma să facă sute de milioane de euro datorii şi să fie aproape de insolvenţă? Şi în general dacă companiile de stat au fost devalizate prin furt, unde au fost procurorii atât de lăudaţi?

Kovesi şi Morar nu au putut fi contactaţi pentru co­men­tarii, iar fostul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu, al cărui mandat corespunde unei părţi a perioadei care face acum obiectul cercetărilor, nu a dorit să comenteze.

Corpul de control al Ministerului Economiei şi Ministerul Finanţelor au început o verificare la Oltchim cu doar puţină vreme înaintea anunţului eşecului privatizării, la 1 octombrie.

Premierul Victor Ponta anunţa la 24 septembrie că va sesiza DNA în legătură cu subiectul Oltchim: "Vom sesiza DNA, instituţiile statului fără însă a considera că, în acest fel, o să putem să recuperăm foarte mult din ceea ce s-a pierdut".

Ceea ce se verifică acum este modul în care fostul director Constantin Roibu a derulat operaţiunile financiare şi a încheiat contracte între Oltchim şi alte companii, suspectate că ar fi căpuşat combinatul.

Datoriile totale ale Oltchim însumează, la ora actuală, 700 mil. de euro, "crescând cu 200.000 de euro pe zi", după cum preciza recent premierul care a anunţat că Ministerul Economiei şi ANAF au început să verifice situaţia de la Oltchim: "În ultima perioadă, deşi există pro­bleme cu documentele, cu accesul la ele, atât Ministerul Economiei, cât şi ANAF au pornit să investi­gheze cauzele ce au dus la acumularea acestor datorii şi vom sesiza DNA, fără a considera că astfel putem să re­cu­perăm foarte mult din ce s-a pierdut, dar nu vrem ca această situaţie în care s-a ajuns să nu rămână fără vi­no­vaţi şi nimeni să nu plătească", a susţinut Victor Ponta.

Ieri Liviu Pop, ministrul delegat pentru dialog social, a comentat că la Oltchim s-a produs un "furt din bani publici", iar procurorii vor demonstra foarte repede acest lucru. Dar între timp compania a ajuns în pragul falimentului. Ce mai cercetezi acum?

Andrei Ştefan, consilier al ministrului economiei Daniel Chiţoiu, spune că verificarea este în curs şi în funcţie de concluzii vor fi sesizate "DNA sau poliţia economică". El spune că nu ştie dacă şi DNA este im­plicat în cazul Oltchim, în vreme ce DNA nu dă detalii.

DNA sau parchetele teritoriale se pot autosesiza într-un caz precum cel de la Oltchim, însă procurorul Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al instituţiei, spune că nu poate da detalii, iar acest lucru ar ţine de "confidenţialitatea" unei cercetări.

"Există două posibilităţi. Să nu existe nicio sesizare. Sau să existe, dar ancheta să nu fi ajuns în faza în care datele să poată fi făcute publice", a comentat Livia Săplăcan.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO