Eveniment

Datoria publică a României a ajuns la 712 miliarde lei în aprilie 2023. Economiştii spun că plata ei nu se poate face decât prin taxe sau inflaţie. Cristian Păun, ASE: „Nu poţi rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum"

Datoria publică a României a ajuns la 712 miliarde lei...

Autor: Răzvan Botea

03.07.2023, 17:00 10695

Într-un caz rar, datoria publică a României a scăzut, chiar dacă foarte puţin - cu 3 mld. lei - în aprilie 2023 faţă de martie 2023, după ce guvernul a atras finanţare în prima parte a anului şi a rambursat câteva datorii vechi ♦ Dar este doar o iluzie pentru că necesarul de finanţare este mare şi nu acoperă golul, iar deficitul va atinge 55% din PIB la final de an.

Datoria publică a României a fost de 712 mld. lei în a­pri­lie 2023, dublă faţă de cât era la final de 2019, înain­tea pandemiei, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Rambursarea datoriei, în creştere, pentru că finanţele statului sunt pe minus an de an, nu se poate face decât prin taxe şi inflaţie, subliniază Cristian Păun, profesor la Fa­cul­tatea de Relaţii Economice Interna­ţio­nale, din cadrul Academiei de Studii Eco­nomice (ASE) Bucureşti.

„Întotdeauna trebuie să tratăm acumu­larea de datorii şi prin prisma că ele se vor stinge doar în două moduri: prin taxare şi prin inflaţie. Nu există iertare de datorii nici măcar în cazul datoriei publice. În plus, cu fiecare procent de datorie publică, jumătate vine din exterior, crescând dependenţa de crize care apar în mediul global, nu la noi - efectul de contagiune. Şi încalcă grav şi pa­trio­tismul economic pe care îl vedem afişat zilele astea pe stindard“, spune el.

Datoria publică a României a scăzut în aprilie 2023 la 712 mld. lei, de la 715 mld. lei, cât a fost în martie 2023, într-una din rarele scă­deri ale soldului creditelor guvernamen­ta­le, mai ales în ultimii trei ani, de la izbucnirea pandemiei. Cum de s-a petrecut minunea?

„Probabil că am rambursat nişte obliga­ţiuni sau nişte credite externe contractate anterior fără a le mai rostogoli, ceea ce este un lucru bun. Nu poţi rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum. Nu întâmplător, făcând asta în ultimii ani, am ajuns să dăm pe dobânzi cam cât dăm la educaţie anul acesta. Sau pe investiţiile sta­tului. Nu vorbim însă de o scădere semnifi­cativă, raportându-ne la întreaga datorie publică“, spune Cristian Păun.

Cu toate acestea, inevitabil, datoria pu­blică va creşte în continuare. România are un necesar de finanţare de 150 mld. de lei în 2023, care înseamnă refinanţarea datoriei vechi şi finanţarea deficitului bugetar. Ram­bursarea creditelor scadente nu poate trage destul în jos nivelul datoriei. Datoria publică a României a explodat în martie 2020, prima lună de lockdown din pan­demie. Spre comparaţie, la final de 2019, Ro­mâ­nia a avea o datorie totală de 373 mld. lei, la jumătate faţă de cât este acum. Ca pondere în PIB, era de 35%, cel mai scăzut nivel din Uniu­nea Europeană. Acum însă a crescut la 49% din PIB, dar a rămas spre coada Uniunii Euro­pene. Cât se sustenabil este, însă, acest nivel?

„La ratingul pe care îl avem, procentul de 50-60% din PIB pentru datoria publică este mult mai puţin sustenabil decât în cazul unei ţări AAA (Japonia, SUA), care au pro­cente de 3-5 ori mai mari raportate la PIB. În plus, creditorii internaţionali văd că ope­răm de mult timp pe de­ficit şi datorie şi că mult din acest deficit nu merge către eco­no­mia reală, generând po­ten­ţi­a­le efecte de antrenare sănă­toase care să tempereze defi­citul, acumularea de datorii şi să genereze spaţiul fiscal pentru a le plăti pe cele din trecut“, mai spune Cristian Păun. De ase­me­nea, adaugă el, când ai defi­cite mari, cum ar fi deficitul bugetar şi defi­citul ex­tern, vul­nerabilitatea în faţa crizelor este mai mare: „Dacă ne paşte vreo rece­siune (ca cea din 2008-2010), prăbuşirea PIB-ului la noi este mai amplă şi recupe­rarea durează mult mai mult ca în cazul ţărilor din jur - rezili­en­ţa este mai mică. În consecinţă, orice recesi­u­ne ne mai adaugă 5-10% din datorie pe PIB.“

Nivelul de 49% al datoriei publice din Ro­mânia nu este mare, dacă este comparat cu al­te state europene, care au un nivel de înda­to­ra­re de peste 100% din PIB, cum este cazul Italiei, cu datorie în PIB de 150%.

Mai mult de­cât nivelul de îndatorare, este vorba de ca­pa­citatea de rambursare a datoriei, re­pe­tă eco­nomiştii atunci când se referă la da­toria publi­că a României. Or, România adu­ce veni­turi fis­cale de 27% din PIB, Italia de peste 40%, dintr-un PIB de 7 ori mai mare decât al României. „La un şomer sau la un sa­lariat nu prea calificat, gradul de îndatorare excesivă se calculează diferit ca în cazul cuiva care are mintea, educaţia şi capacitatea de a ge­nera mereu venituri consistente din activi­tatea sa economică“, explică el.


Cristian Păun, profesor la Fa­cul­tatea de Relaţii Economice Interna­ţio­nale, din cadrul Academiei de Studii Eco­nomice (ASE) Bucureşti:

„Nu poţi rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum. Nu întâmplător, făcând asta în ultimii ani, am ajuns să dăm pe dobânzi cam cât dăm la educaţie anul acesta. Sau pe investiţiile sta tului. Nu vorbim însă de o scădere semnifi cativă, raportându-ne la întreaga datorie publică“.


 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24