Eveniment

De ce vin zeci de universităţi străine în fiecare an să recruteze absolvenţii de liceu din România?

De ce vin zeci de universităţi străine în fiecare an să recruteze absolvenţii de liceu din România?

Foto Cristina Nichituş

Autor: Corina Mirea

23.02.2014, 20:10 2411

Peste 50 de universităţi s-au întrecut în acest weekend în oferte de studii pentru Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Franţa, Germania, Olanda sau Spania în cadrul a două târguri educaţionale organizate la Bucureşti la sfârşitul săptămânii trecute. Miza?

„România a început să fie o piaţă bună pentru universităţile din străinătate datorită nivelului ridicat de competenţe pe care îl arată tinerii de aici, mai ales cel de limbă engleză. În plus, cele care vor să obţină un punctaj ridicat şi să se claseze pe cele mai bune poziţii în topul instituţiilor de învăţământ din ţara de origine sau de la nivel european trebuie să aibă şi o diversitate destul de mare din punctul de vedere al naţionalităţii. În orice caz, interesul pentru România creşte, iar asta se vede şi din numărul mare de universităţi din Marea Britanie care au venit la această ediţie, respectiv 22“, a spus Svetlan Danev, directorul grupului de firme cu activităţi în domeniul educaţiei Integral, organizator al târgului educaţional  „World Education“ derulat sâmbătă şi duminică în Capitală. El nu a dorit să precizeze însă care sunt costurile pe care universităţile din străinătate le suportă pentru a putea participa la un astfel de târg, având în vedere că o instituţie poate participa la mai multe târguri în diferite ţări în cadrul aceluiaşi eveniment global.

Aproximativ 7.000 de tineri din România aleg să plece în fiecare an să studieze în străinătate, potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei.

Dacă universităţile din ţările scandinave încearcă să atragă potenţialii studenţi cu sisteme de învăţământ gratuite, care să compenseze costurile de trai ridicate, facultăţile din Marea Britanie, Grecia sau Franţa mizează pe burse de studiu, reputăţie şi posibilitatea de a lucra, după absolvire, în unele dintre cele mai cosmopolite oraşe ale lumii în ciuda taxelor de şcolarizare care pornesc de la câteva mii de euro pe an.

„România este o piaţă bună pentru noi pentru că încă nu avem suficienţi tineri în Danemarca interesaţi de ştiinţă şi tehnologie. Avem experienţă deja în lucrul cu studenţi români, dar şi profesori. În prezent, în institutul pe care îl reprezint o treime din personalul didactic este format din profesori români şi avem în jur de 40 de studenţi din România“, a precizat Jens Bo Holm-Nielsen, director al departamentului de energie din cadrul Aalborg University din Danemarca, instituţie care şcolariează în prezent în jur de 16.000 de studenţi. El a mai spus că odată ce tinerii îşi finalizează studiile ei îşi pot găsi relativ uşor un loc de muncă într-o multinaţională doar ştiind limba engleză sau se pot angaja part-time în domeniul serviciilor, spre exemplu.

Potrivit reprezentanţilor European Education Fair, organizat vineri şi sâmbătă în Bucureşti de EDvisory IEC, o reţea internaţională de ONG-uri şi companii din sectorul educaţiei, studenţii care îşi găsesc un job în Danemarca, spre exemplu, lucrează în jur de 10-12 ore pe săptămână şi câştigă minim 12 euro pe oră. Având în vedere că universităţile daneze nu impun taxe de şcolarizare pentru cetăţenii europeni, studenţii au nevoie de aproximativ 500 de euro pe lună pentru a se întreţine. Mai mult, începând cu anul acesta, guvernul danez a introdus o bursă de peste 700 de euro pentru studenţii care demonstrează că lucrează legal în regim part-time.

„Eu sunt hotărâtă să revin în România după ce fac un master în străinătate tot în domeniul ştiinţelor juridice. Mă atrage în mod special Franţa pentru că sistemul lor de drept este foarte asemănător celui din România, însă sunt sigură că aş avea foarte multe lucruri de învăţat despre modul în care acesta funcţionează, vreau să văd cum se întâmplă lucrurile şi în instanţele lor. Sunt conştientă de faptul că există o «invazie» de absolvenţi de drept la noi, dar nu toţi pot face carieră în domeniu“, a spus Luana, 23 de ani, o tânără din Bacău studentă în ultimul an la drept în Bucureşti. Ea a precizat că unul dintre motivele pentru care ar prefera să studieze în Franţa este şi taxa de şcolarizare mică, în comparaţie cu alte ţări, care ajunge, în cel mai rău caz, la circa 400 de euro pe an.

Pe de altă parte, sunt şi tineri care nu iau în considerare studiul în ţări unde taxele sunt mai mici, cum este Franţa, şi se îndreaptă către universităţi unde învăţământul este gratuit.

Diana, 22 de ani, este studentă în primul an la un master în geografie în Bucureşti şi ar vrea să plece la studii în Suedia pentru a se specializa pe o anumită nişă din industria turismului, dar şi pentru a vedea cum funcţionează sistemul de învăţământ din străinătate.

„În urmă cu trei sau patru ani am impus taxe de şcolarizare pentru cetăţenii din afara UE, motiv pentru care numărul de studenţi a scăzut considerabil. Astfel, cea mai bună piaţă pentru noi a devenit Europa. Este mai uşor să recrutezi pe cineva care nu trebuie să plătească taxe decât pe cineva care este nevoit să dea între 7.000 şi 20.000 de euro pe an. Tinerii de aici au un interes mare pentru studiile în străinătate şi au un nivel de limbă engleză foarte bun. Mulţi au deja atestări Cambridge, lucru pe care nu cred că l-am mai văzut în altă parte până acum“, a adăugat Ana Ulstrup, international marketing and recruitment în cadrul Malmo University din Suedia, care şcolarizează în prezent în jur de 25.000 de studenţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2014

AFACERI DE LA ZERO