Liderii Uniunii Europene vor trece vineri de la sărbătorirea intrării Ucrainei pe calea aderării la blocul comunitar la îngrijorarea cauzată de presiunile Rusiei asupra aprovizionării cu gaze naturale, de creşterea preţurilor şi de economiile care se clatină, scrie Reuters.
Liderii celor 27 de state membre vor solicita executivului UE să găsească soluţii pentru aprovizionarea cu energie ca răspuns la scăderea importurilor de gaze de către Moscova, în condiţiile în care o duzină de ţări europene au fost afectate.
"Trebuie să ne adaptăm la noua realitate", a declarat un oficial UE înaintea discuţiilor. "Este doar o chestiune de timp până când ruşii vor opri livrările de gaz".
Prima zi a summitului s-a încheiat într-o notă triumfătoare, deoarece UE a acceptat oficial Ucraina ca ţară candidată la aderarea la blocul comunitar, un gest de solidaritate cu această ţară afectată de război şi un mesaj adresat Moscovei că intenţionează să ajungă adânc în fosta Uniune Sovietică.
Cu toate acestea, drumul Kievului spre aderare va dura mulţi ani, iar cele mai imediate preocupări ale liderilor UE sunt tensiunile economice severe care, venind pe fondul pandemiei COVID-19, riscă să provoace nemulţumire populară în propriile lor ţări.
Într-un proiect de declaraţie văzut de Reuters, liderii vor sublinia că economiile lor rămân fundamental puternice şi se vor angaja să rămână uniţi ca răspuns la provocările pe care le ridică războiul din Ucraina.
Blocul a reacţionat cu o rapiditate şi o unitate neobişnuite după lansarea războiului din Ucraina, impunând o serie de sancţiuni Rusiei, chiar dacă unele - cum ar fi un embargo asupra importurilor de petrol în cursul acestui an - vor avea repercusiuni asupra economiilor lor.
Cu toate acestea, unele state membre s-au împotrivit unor sancţiuni mai profunde, în special Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orban, cultivă legături mai strânse cu Kremlinul decât alte state din bloc.
Joi, un consilier de rang înalt al lui Orban a declarat pentru Reuters că nu trebuie să existe sancţiuni suplimentare ale UE împotriva Rusiei.
Inflaţia în cele 19 ţări care au în comun moneda euro a urcat la maxime istorice de peste 8%, iar executivul UE, Comisia Europeană, şi-a redus prognoza de creştere economică la 2,7% în acest an, de la 4% înainte de invazie.
Comisia a declarat joi că o duzină de ţări din UE au fost afectate de întreruperea aprovizionării cu gaz din Rusia.
Deşi până acum au reuşit să acopere deficitul, acestea se pregăteau în cazul unor noi reduceri de aprovizionare din partea Moscovei, principalul furnizor de gaze al Europei.
În declaraţia lor, liderii vor solicita Comisiei să încerce să asigure aprovizionarea cu energie la preţuri accesibile pentru a face faţă folosirii caa armă a gazului de către Rusia.
Luna trecută, aceştia au cerut Comisiei să exploreze, în cooperare cu alte ţări, modalităţi de a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, inclusiv prin plafonarea preţurilor de import.
Până în prezent, Comisia nu a prezentat nicio propunere, această problemă fiind extrem de complexă. Unele ţări nu se vor să impună plafoane de preţ, deoarece se tem că ar putea perturba piaţa şi ar putea înrăutăţi o situaţie deja dificilă.
