• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
Eveniment

După doi ani de pandemie, autorităţile schimbă de la o zi la alta măsurile de siguranţă în faţa COVID-19. Nu există un set de măsuri unitar, iar fiecare ţară ia propriile decizii. „Oamenii nu mai ştiu ce să creadă şi ce măsuri să urmeze.”

După doi ani de pandemie, autorităţile schimbă de la o zi la alta măsurile de siguranţă în faţa COVID-19. Nu există un set de măsuri unitar, iar fiecare ţară ia propriile decizii. „Oamenii nu mai ştiu ce să creadă şi ce măsuri să urmeze.”

Autor: Georgiana Mihalache

17.01.2022, 00:07 527

Inclusiv la nivel naţional autorităţile care gestionează pandemia modifică frecvent datele pe care le iau în calcul pentru carantină sau vaccinare.

Deşi sunt doi ani de la primele cazuri de COVID-19 în Europa şi în România şi un an de la folosirea vaccinurilor, nu există un set de reguli clare privind carantina sau vaccinarea persoanelor, iar autorităţile naţionale adoptă nişte măsuri pe care câteva săptămâni sau luni mai târziu le schimbă.

Acest haos duce la o confuzie în rândul oamenilor şi alimentează teoriile conspiraţioniste, pe care autorităţile încearcă la nivel de discurs să le combată.

„Măsurile trebuie implementate în funcţie de contextul epidemiologic al fiecărei ţări în parte. În schimb, acest aparent haos la nivel naţional şi schimbarea de la o zi la alta a măsurilor cu siguranţă nu fac bine pentru că oamenii nu mai ştiu ce să creadă şi ce măsuri să urmeze când vine vorba de prevenţia şi controlul răspândirii virusului SARS-CoV-2. Oamenii care sunt antivaccin sau mască vor folosi această aparentă incoerenţă a măsurilor pentru a-şi justifica acţiunile”, a spus pentru ZF Ştefan Dascălu, imunolog, doctorand al Universităţii Oxford.

 

Schimbări cu viteza luminii

Cel mai recent exemplu de modificare a unor informaţii deja prezentate de autorităţi este faptul că se va scădea perioada de la care oamenii pot face doza a treia de vaccin de la şase luni, la patru luni. Este anunţul făcut chiar săptămâna trecută de medicul Valeriu Gheorghiţă, coordo­natorul campaniei de vaccinare.

„Ne-am uitat la ce se întâmplă în celelalte ţări europene. Majoritatea au ales două praguri: de trei luni sau de patru luni. Am decis să optăm pentru pragul de patru luni, pentru că datele ştiinţifice ne arată că protecţia faţă de varianta Omicron începe să scadă destul de mult după cea de-a patra lună de la prima schemă de vaccinare”, a argumentat Valeriu Gheorghiţă schimbarea. Totuşi, au trecut doar trei luni de la măsura care stabilea termenul pentru doza booster la şase luni.

Un alt exemplu de modificare a unei măsuri deja adoptate are legătură cu şcolile, care puteau funcţiona cu prezenţa fizică a copiilor în funcţie de nivelul de vaccinare al profesorilor. În urma unei decizii de săptămâna trecută, acest criteriu s-a schimbat, iar decizia privind închiderea sau deschiderea unei şcoli va fi condiţionată de ocuparea paturilor de ATI cu pacienţi de de COVID din judeţ, care trebuie să fie sub 75%.

 

Cât durează izolarea?

O altă schimbare luată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a fost reducerea perioadei de carantinare de la 14 zile la 10 pentru persoanele nevaccinate şi la 5 zile pentru cei vaccinaţi. În plus, până acum, persoanele vaccinate care luau contact cu un caz pozitiv nu erau obligate să stea în carantină.

„Măsurile sunt implementate de către decidenţi, adesea politic, teoretic pe baza recomandărilor specialiştilor. Noi facem recomandările pe baza datelor în urma analizelor epidemiologice şi imunologice. Măsura de izolare a pacientului care a trecut prin infecţie are un cost puternic şi economic. Am constatat pe baza datelor că persoanele vaccinate care intră în contact cu virusul dezvoltă simptomatologie uşoară şi se negativează mult mai repede. Nu are sens ca o persoană care s-a negativat într-un timp rapid să stea în izolare”, a mai spus Ştefan Dascălu.

În plus faţă de schimbările de la nivel naţional, şi în ceea ce priveşte călătoriile în străinătate şi intrările în ţară sunt modificări de la o zi la alta. Acest lucru s-a văzut mai ales pe perioada verii şi înaintea unui sezon aglomerat, când la graniţă s-au creat cozi imense de români care s-au întors mai repede din străinătate pentru a se încadra în aceleaşi condiţii pe care le ştiau la plecare şi care urmau să se schimbe foarte rapid.

 

Lipsa măsurilor unitare la nivel european

Nici în ţările din Uniunea Europeană lucrurile nu sunt mai clare din perspectiva măsurilor, statele urmând modele diferite de limitare a pandemiei, de la cele mai dure, la unele de relaxare.

Spre exemplu, Austria a anunţat încă de la finalul anului trecut că de la 1 februarie 2022 vaccinarea va fi obligatorie pentru cetăţenii săi.

Grecia va amenda persoanele de peste 60 de ani cu 100 de euro pe lună dacă nu se vaccinează, iar Franţa a impus încă de anul trecut vaccinarea obligatorie a personalului medical.

România nu a urmat însă măsuri la fel de dure, urmând mai degrabă modelul Statelor Unite ale Americii de reducere a perioadei de izolare pentru persoanele confirmate cu noul virus. În valul al patrulea de COVID-19, în toamna lui 2021, România a fost printre cele mai lovite ţări de numărul mare de infectări şi de lipsa infrastructurii spitaliceşti. Tulpina Omicron care domină valul al cincilea este însă şi mai infecţioasă, atrag atenţia specialiştii. Vineri s-au înregistrat aproape 10.000 de noi cazuri de infectare în România.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107