De la -1% la +1% este coridorul în care s-ar putea mişcaeconomia anul viitor după cele mai recente modelări macroeconomiceluate în calcul inclusiv de FMI.
Deşi afirmă că măsurile de austeritate adoptate de Guvern anulacesta - reducerea salariilor cu 25% în sectorul bugetar şimajorarea TVA la 24% - sunt suficiente, reprezentanţii Fondului seopun unor decizii de relaxare anul viitor sub forma majorăriisalariului minim pe economie la 700 de lei, reducerea CAS cu treipuncte procentuale şi a cotei unice de la 16% la 14%.
"Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şicalculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mariaceasta ar putea avea efecte foarte negative. Ar mai putea fi loc,dar trebuie să vedem cât", a declarat la începutul săptămâniiJeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.
Pe de altă parte, oficialul Fondului îşi doreşte foarte mult caacordul să nu deraieze tocmai cu circa cinci luni înainte de final,aşa încât ar putea accepta anumite concesii.
Analişti şi reprezentanţi ai mediului de afaceri consideră cădupă măsuri succesive de reducere a cheltuielilor bugetare şi demajorare a taxelor este timpul şi pentru decizii orientate înspreîncurajarea ieşirii economiei din recesiune.
Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor, susţine căreducerea contribuţiilor sociale cu trei puncte este practicimposibil de susţinut la nivelul bugetelor de la sănătate, şomaj şipensii.
"Toate cele trei fonduri de asigurări sociale sunt în deficit.La Finanţe nu s-au putut găsi variante de calcul care să arate cădupă o reducere de câte un punct a contribuţiei la fiecare fond, deexemplu, ar fi obţinute venituri compensatorii suficiente. La felde adevărat este că nu avem serii statistice pe baza cărora să fiefundamentate calcule tehnice suficient de solide încât să putemestima cu precizie ce se va întâmpla cu veniturile bugetare."
În acelaşi timp, Vlădescu crede că o cotă unică de 12% în loculcelei actuale de 16% nu ar schimba cu nimic percepţia şi atitudineainvestitorilor.
"Ceea ce se poate face şi ar avea efect direct în economie ar fiplata integrală a datoriilor statului către companii, problemă pecare insistă şi FMI şi pentru care s-ar putea găsi şi cevaflexibilitate la nivelul deficitului bugetar pe acest an. În 2011România trebuie să fie reconectată la fluxurile de capital,inclusiv sub forma investiţiilor străine directe, dar nu putem faceaşa ceva fără să trecem de la ratinguri de ţară din categoria«junk» la niveluri de investment grade. Când companiile străine seplâng că nu-şi încasează banii, este greu de obţinut o creştere derating."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
