Instituţia financiară a îmbunătăţit uşor, cu 0,3 puncte procentuale, estimarea referitoare la creşterea economică a României în 2016, de la 3,7%. Pentru 2017, BERD anticipează o creştere a PIB de 3,5% în cazul României.
„În 2016 şi 2017, cererea internă puternică va continua să susţină creşterea economică. Consumul va fi împins în sus de tăierea cotei TVA de la 24% la 20% din ianuarie 2016, majorarea salariului minim minim cu 19% din luna mai 2016, creşterile salariale planificate în sectorul public, îmbunătăţirea sentimentului economic şi un mediu cu o inflaţie scăzută“, susţine BERD.
Şi investiţiile private vor continua să crească ca urmare a costului scăzut al finanţării şi anulării taxei pe construcţiile speciale programată pentru 2017, în opinia BERD.
Totuşi, este de aşteptat o încetinire a ritmului de creştere în contextul incertitudinilor legate de alegerile din 2016.
Deşi investiţiile publice ar putea să scadă în condiţiile sfârşitului perioadei anterioare de finanţare, 2007-2013, legată de fondurile europene, consumul public va creşte probabil pe fondul creşterii salariilor în sectorul public, punând astfel presiune asupra bugetului.
Creşterea economică în România rămâne peste potenţial. Bojan Markovic, deputy director economics, policy şi governance în cadrul BERD, susţine că dacă reformele structurale vor fi revigorate, România va reuşi să aibă o creştere economică potenţială mai ridicată. El a explicat că în cazul unor ţări care au implementat reforme structurale PIB potenţial a urcat cu 1 punct procentual, conform unor studii ale BERD.
Pentru anul viitor, BERD anticipează încetinirea creşterii economice de la 4% la 3,5% în România, tendinţa fiind influenţată şi de salariul minim, în opinia reprezentantului BERD. „Dacă vă uitaţi la impactul care vine din creşterea salariului minim, în mod tradiţional, în fiecare ţară este pozitiv în primul an şi negativ în anul următor pentru că la început ai o creştere a consumului în urma majorării salariilor“, a explicat Bojan Markovic.
Anul trecut, economia României a crescut cu 3,8%, susţinută tot de cererea internă. În timp ce consumul privat a fost principalul motor al creşterii - într-un mediu de inflaţie scăzută şi ajutat de creşterea veniturilor -, investiţiile au crescut graţie costului scăzut al finanţării susţinut de îmbunătăţirea încrederii investitorilor şi ratelor scăzute la credite, ajunse la minime istorice.
Prin anunţarea unei creşteri economice de 4%, BERD a intrat în rândul instituţiilor internaţionale care indică o creştere economică pentru România de 4% sau chiar peste. Şi Banca Mondială vede posibilă o creştere a PIB de 4% pentru România în acest an.
Mai optimist, Fondul Monetar International (FMI) a revizuit în primăvara acestui an prognoza de creştere a PIB de la 3,9% la 4,2% în cazul României. Potrivit raportului FMI din aprilie „World Economic Outlook“, România ar urma să aibă în 2016 a doua cea mai mare creştere economică din UE, după Irlanda, al cărei PIB este estimat să crească cu 5%, după o ascensiune spectaculoasă de 7,8% în 2015.
La rândul ei, Comisia Europeană consideră că economia României este în expansiune şi anticipează un avans al PIB de 4,2% în 2016 şi de 3,7% în 2017. Însă executivul de la Bruxelles a avertizat că avântul economiei este peste potenţial şi, prin urmare, aduce cu el o serie de vulnerabilităţi precum depăşirea deficitului şi a datoriei publice, potrivit raportului de ţară al Comisiei Europene.
În primele luni ale acestui an, economia României a evoluat în parametrii anticipaţi.
Şi FMI anticipează reducerea creşterii economice în 2017 la 3,6%
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat ieri raportul macroeconomic pentru România şi previziunile pentru 2017, conform articolului IV din statutul Fondului care prevede un exerciţiu de supraveghere din partea acestei instituţii, obligatoriu pentru toate statele membre. Potrivit anticipărilor FMI, creşterea economică scade de la 4,2% în 2016 la 3,6% anul viitor, creşterea consumului se reduce de la 6,2% la 4,8% iar inflaţia se triplează pe medie de la minus 0,4% în acest an la plus 3,1% în 2017. Inflaţia an la an creşte de la1,5% la 3,4%. Creşterea salariilor scade de la 9,4% la 7,1%, iar creşterea salariilor din sectorul public se reduce de la 16,1% la 5,5%. Veniturile statului ca procent din PIB scad de la 30,7% la 29,5%. FMI nu oferă nicio previziune privind rata de politică monetară a BNR, în prezent la 1,75%. Deficitul de cont curent va creşte, iar investiţiile străine vor stagna. Nici pentru cursul valutar FMI nu oferă vreo previziune. Pe de altă parte, FMI subliniază că majorarea salariului minim peste nivelul creşterii productivităţii muncii ar putea face economiei mai mult rău decât bine întrucât, după ultimele majorări, ponderea salariului minim în salariul mediu va depăşi în România media din regiune, ceea ce subminează competitivitatea externă cu consecinţe asupra locurilor de muncă.
În documentul citat, FMI recomandă Bucureştiului ca, în viitor, ritmul de majorare al salariului minim să fie temperat şi să existe un echilibru între salarii şi productivitate. Experţii FMI propun crearea unui comitet de experţi pentru forţa de muncă care să examineze periodic impactul politicilor din domeniu pieţei muncii, inclusiv din perspectiva salariului minim.
FMI nu este singura instituţie care a făcut observaţia că majorarea salariului minim poate dăuna economiei întrucât poate slăbi competitivitatea.
La începutul lunii, Comisia Europeană a apreciat că reducerile de taxe şi majorările de salarii vor menţine creşterea economică, graţie intensificării cererii domestice. Ca şi FMI, Comisia Europeană avertizează însă că aceste lucruri vor afecta competitivitatea şi crearea de noi locuri de muncă. Potrivit Comisiei, costul forţei de muncă va creşte şi, prin urmare, costurile pentru angajatori şi profiturile vor scădea.
Salariul minim a crescut de la 1 mai la 1.250 de lei, de acest lucru urmând să beneficieze 1,1 milioane de salariaţi. (Iulian Anghel)
