Reactualizarea studiului de fezabilitate este estimată de CNADNR să coste între 10,6 şi 12,6 milioane de lei (2,4-2,8 mil. euro) şi va fi finanţată din bani europeni şi de la bugetul de stat.
Podul de la Brăila, o construcţie considerată strategică, a mai avut un studiu de fezabilitate în urmă cu trei ani, acesta expirând însă între timp. De asemenea, sursa de finanţare a construcţiei podului a fost schimbată, în prezent fiind luată în calcul varianta fondurilor europene. Astfel, construcţia ar urma să fie asigurată din facilitatea „Conectarea Europei“, prin care Comisia Europeană vrea în perioada 2014-2020 să finanţeze proiecte transfrontaliere pentru consolidarea structurii de bază a pieţei interne. În urmă cu câţiva ani, statul prezenta proiectul ca pe unul ce va fi realizat în parteneriat public-privat, iar ulterior a decis să încerce să îl construiască prin fonduri europene. CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la motivele pentru care construirea podului nu a fost demarată mai devreme, deşi a mai existat un studiu de fezabilitate.
Podul principal va avea 1.520 de metri şi două viaducte la Brăila şi Tulcea de 600 de metri şi respectiv 420 de metri, potrivit unor informaţii anterioare transmise de Ministerul Transporturilor. „E o întreagă epopee cu acest pod, care este promis de 20 de ani. Pentru zona Brăila-Galaţi, infrastructura este vitală şi nu s-a mai făcut nimic de ani de zile“, spune Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor din partea PDL şi actualmente deputat de Brăila.
Până la finalizarea podului, cei care vor să ajungă de pe malul drept pe malul stâng al Dunării în zona Brăila sunt nevoiţi fie să folosească bacul, fie să ocolească peste 100 km pentru a traversa pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii. În cazul oricărei variante alese, şoferii sunt nevoiţi să plătească sume destul de importante, fie pentru bac, fie pentru combustibil în cazul ocolului până la Giurgeni.
Tarifele de trecere cu bacul în zona Brăila-Smârdan variază de la 21 de lei pentru un autoturism la 60 de lei pentru vehiculele mari (autoremorcher cu trailer), potrivit informaţiilor de pe site-ul Romnav, una dintre companiile care asigură traversarea fluviului cu bacul în zona Brăila.
Compania nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la numărul de vehicule care traversează zilnic cu bacul în zona Brăila sau cu privire la modul în care construcţia podului ar putea influenţa business-ul companiei.
Pe de altă parte, taxa de pod la Giurgeni-Vadu Oii este mai mică, de 11 lei pentru autoturisme şi vehicule cu masa totală de până la 3,5 tone.
În urmă cu trei ani, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, spunea că podul ar costa 120 de milioane de euro, cu tot cu proiectare, şi că ar fi avantajos pentru cei care merg către Polonia, Ucraina sau Federaţia Rusă, având în vedere că nu ar mai fi nevoiţi să folosească bacul sau să ocolească pe la podul de la Giurgeni-Vadu Oii. „Consiliul Judeţean Brăila va fi partener în cadrul proiectului. Infrastructura este deja creată, urmând ca detaliile tehnice legate de arterele secundare (drumuri de legătură - n.red.) să fie cuprinsă în documentaţia tehnică“, a spus Nicu Filote, secretar al Consiliului Judeţean Brăila.
