Eveniment

Este o bună oportunitate pentru băncile româneşti să preia sucursale ale băncilor elene

Foto AXA

Este o bună oportunitate pentru băncile româneşti să preia sucursale ale băncilor elene

Autor: Sorin Pâslaru

05.07.2011, 00:02 750

Grecia trebuie să restructureze sistemul ban­car, extrem defragmentat, iar băncile elene au nevoie de o recapitalizare de20-40 miliarde de euro în cazul unei restructurări a datorieipu­blice a statului grec, afirmă Eric Chaney, eco­no­mistul-şef algigantului francez de asigurări AXA, care are sub administrareactive de 1.000 mld. euro în toată lumea.

Băncile greceşti au în portofoliu circa 50 mld. euro bonduriale statului elen. Res­tul, de până la cele 292 miliarde de euro,cât era dato­ria publică elenă "marketable", adică obliga­ţiuni şicertificate de trezorerie cotate, în mai 2011, se află înportofoliul Băncii Centrale Eu­ro­pene şi a Băncii Naţionale aGreciei (70 mld. euro), Fondului Public de Pensii al Greciei (30mld. euro), băncilor franceze şi germane (30 mld. euro) şi a altorbănci, companii de asi­gu­rări, fonduri mutuale şi hedge-fund-uri.Cele 292 mld. euro reprezintă 130% din PIB-ul Greciei.

Ce se va întâmpla pe pieţele unde băncile ele­ne au o prezenţăconsiderabilă, cum este cazul României (17% din activele bancare),în cazul unei restructurări a datoriei?

"Nu numai în Bulgaria şi România au o prezenţă puternică, ci şiîn Turcia sau Egipt. Opinia mea este că vor avea nevoie de bani şiva trebui să vândă sucursale şi active din străi­nă­tate. Este ooportunitate pentru alte bănci străine sau chiar bănci naţionale,locale, să cum­pere băncile greceşti", crede Chaney.

În Grecia cererea internă nu a scăzut destul pentru ca, economiasă nu mai depindă de exterior. "Grecia are încă un deficit decurent foarte mare. Consumul intern nu s-a contractat destul. Vamai trebui ajustări ale consumului şi, din nefericire, şi aleinvestiţiilor. Economia trebuie să se restrângă. Va acceptapopulaţia? Nu are de ales. Grecia este în mod fundamentalinsolventă", crede Cheney. Deficitul de cont curent a fost în 2010de 10,5% din PIB, deşi acordul cu FMI prevedea 8,4%. El spune căbondurile greceşti cu scadenţa după 2020 sunt cotate la sub 50% dinvaloare nominală.

Scenariul lui Cheney este că, chiar dacă va avea loc unroll-over, adică o rostogolire a dato­riilor şi FMI împreună cu UEvor refinanţa o parte din datorie, Grecia va declara default în2014 pe împrumuturi suverane, ale statelor, şi nu pe bonduri.Aceasta, crede economistul francez, va de­ter­mina nemulţumiripolitice serioase în Franţa şi Germania.

Un risc pentru eco­nomia europeană este îngheţareafinanţă­ri­lor bancare pentru compa­ni­ile non-financiare, mai alescele cu capital lo­cal şi de dimensiune re­dusă. A fost dată caexemplu Spania, unde com­­paniile mari nu au pro­­bleme, darcom­paniile mici care depind de băn­­cile locale în­tâmpinădificultăţi. Asfel, cre­di­tele nou-acor­date companiilornon-financiare sunt la nivelul din 2001 în Europa.

Chaney a fost foarte dur la adresa Greciei. "Nmeni nu plăteştetaxe în Grecia. Firmele ne­gociază pur şi simplu cu inspectorulfiscal. Este puţin probabil ca în 2-3 ani situaţia să se schim­be.Dacă toată societatea va vrea să schim­be, poate că legile se voraplica, dar mă îndoiesc că se va întâmpla asta", este foarteconvins Chaney.

Economistul francez mai spune că Grecia are probleme structuralecare împiedică creş­te­rea economică. "Spre exemplu, nu există unre­gis­tru public al deţinătorilor de terenuri şi imobile. Oameniispun că Biserica Ortodoxă are multe proprietăţi, dar cineştie?"

Problema Greciei este că în 2012 nu a reuşit să revină pepieţele financiare, să se împrumute prin bonduri pe termen lung,pentru că indicatorii economici nu au fost conform aşteptărilor.Din această cauză datoria nu poate fi susţinută decât dacă FMI şIUniunea Euro­pea­nă o refinanţează. În ritmul actual detrans­for­mare a datoriei private în datorie pu­blică, în 2013 53%din datoria publică a Grecia va fi către FMI şi UE, iar în 2014ponderea va fi de 64%. Cum creditul de la FMI este "senior", adi­căla rambursare are prioritate, în cazul unei re­struc­turări adatoriei pierderile mai mari vor fi la nivelul statelor UniuniiEuropene, adică ale contribuabililor din ţările dezvoltate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO