Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a enunţat, luni, mai multe aspecte care pot face Europa competitivă, la nivel global, printre care lipsa fragmentării la nivelul Uniunii Europene şi aprobarea de investiţii din viitorul cadru multi-anual, 2021-2017, din acest an.
„Dacă ne dorim o Europă puternică şi competitivă, la nivel global, trebuie să continuăm lucrurile bune începute”, a spus Eugen Teodorovici, în cadrul conferinţei interparlamentare despre Viitorul Europei. La toate lucrurile bune trebuie adăugate alte aspecte, a mai susţinut, luni, ministrul român al Finanţelor Publice.
„În primul rând, este nevoie de o nouă viziune privind Uniunea Europeană. Ne dorim să avem un rol activ în promovarea noii viziuni. Am spus şi am promovat, cu curaj spun eu, atât în cadrul Consiliului miniştrilor de Finanţe de la Bruxelles, cât şi în toate discuţiile purtate cu partenerii europeni, măsuri care trebuie adoptate, astfel încât să producem mai multă coeziune şi investiţii pentru o Europă mai puternică”, a afirmat Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a continuat că Europa trebuie să mai promoveze „o politică de coeziune puternică, pentru că dintre toate politicile, politica de coeziune este cea care are cel mai semnificativ impact în viaţa cetăţenilor”, deoarece contribuie la reducerea decalajelor şi contribuie la incluziunea socială şi creşterea nivelului de trai.
„În România, politica de coeziune de traduce în cifre: Produsul Intern al României a crescut cu 50%, în ultimii zece ani, datorită investiţiilor din fonduri structurale şi din investiţii ale Uniunii Europene. Când vorbim de curajul de a face lucruri, ne referim şi la abordarea ambiţioasă de către România a preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Mă refer la adoptarea acelor măsuri care să îmbunătăţească nivelul de trai al tuturor cetăţenilor europeni fără discriminare. (...) Principalul beneficiu pentru România în calitate de stat membru al Uniunii Europene nu este doar suma primită de când am intrat în spaţiul european, ci principiile şi valorile europene care vin la pachet cu banii europeni şi faptul că aparţinem acestei familii europene”, a precizat Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a subliniat că, în contextul unei reforme a modelului economic, la nivelul UE, este importantă o abordare unitară „în domeniul investiţiilor şi promovarea şi aplicarea unor reguli egale pentru toţi actorii din piaţa unică europeană”.
„Deşi suntem o mare familie europeană, cu reguli, cu principii, cu bune şi cu mai puţin bune, cu plusuri şi cu minusuri, atunci când vorbim de economie, de mediul de business, vorbim de competiţie şi trebuie să recunoaştem că există o competiţie accerbă între statele membre. Să nu uităm că, la scară mondială, Europa şi piaţa europeană concurează cu restul lumii şi cu pieţele internaţionale, la fel de avide şi de competitive. De aceea aş spune că modelul economic al Viitorului Europei trebuie să ţină cont exact de această realitate şi să conducă la creşterea competitivităţii Europei în ansamblul său, dincolo de graniţele pieţei unice europene. Aşadar, modelul economic al Uniunii Europene, în domeniul politicii de investiţii, trebuie să aibă în vedere atât creşterea numărului de angajaţi, crearea de noi locuri de muncă, cât şi creşterea calităţii forţei de muncă, care, în final, să ducă la creşterea capacităţii de producţie şi la competitivitatea companiilor europene pe piaţa globală”, a precizat Teodorovici.
De asemenea, modalitatea de evaluare a firmelor şi a standardelor, la nivel european, trebuie să fie unitară. „Nu sunt de-acord cu delimitările de orice natură: zona euro, zona Schengen, Europa cu o viteză, Europa cu mai multe viteze”, a punctat Teodorovici.
Al treilea aspect este acela că o nouă viziune presupune şi curajul de a modifica regulamente europene, nu doar pentru a extinde, ci pentru a devansa termene de cheltuire a banilor europeni, chiar cu un an sau doi, dacă acest lucru este benefic pentru economii şi pentru cetăţenii ţărilor membre, a mai susţinut ministrul român al Finanţelor.
„Pe scurt, vorbim de posibilitatea demarării de investiţii începând cu anul 2019, înainte de aprobarea noului cadru multi-anual 2021-2027 cu ajutorul unui mecanism prin care fondurile publice, inclusiv finanţările de la instituţii financiare internaţionale – BERD, Banca Mondială, BEI – care se încadrează în normele europene, să fie rambursate din fonduri europene aferente noului cadru financiar”, a detaliat Teodorovici.
Demnitarul de la Finanţe a menţionat că este nevoie de noi modalităţi de finanţare pentru statele membre, una dintre ideile discutate „fiind schimbarea de paradigmă a Băncii Europene de Investiţii”. „Poate, cine ştie, în viitor, o prealocare a finanţării BEI în mod echitabil pentru toate statele membre va conduce la mai multă coeziune”, a completat Teodorovici.
Al cincilea aspect benefic, în viziunea ministrului Finaţelor, este „o structură flexibilă” pentru Programul Invest EU, care va finanţa proiecte din domeniul transporturilor, telecomunicaţiilor, infrastructurii energetice, în domeniul cercetării şi inovării şi va antrena investiţii private adiţionale în acest domenii.
„Al şaselea punct este inovarea şi alocarea de bugete similare cu Statele Unite sau de China pentru sprijinirea companiilor care activează în domeniul IT, al cercetării şi dezvoltării. Ar trebuie să facă parte, de asemenea, din viziunea noastră de dezvoltare a Uniunii Europene. Astfel, se vor vrea locuri de muncă bine plătite care necesită un grad mare de specializare, iar produsele şi serviciile Made in UE vor îmbunătăţi viaţa multor oameni”, a mai spus Teodorovici, referindu-se la crearea Consiliului de Inovare European.
Ministrul Finanţelor a mai susţinut că este nevoie de identificarea de soluţii pentru îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice, la nivel european. „Aceste soluţii trebuie să fie flexibile şi comune pentru simplificarea achiziţiilor la nivelul tuturor statelor membre”, a adăugat Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a mai susţinut că este nevoie de promovarea unei industrii care respectă standardele de mediu. La nivelul UE, anul trecut, au fost alocaţi 447 de milioane de euro, din fonduri europene pentru 77 de proiecte, care au livrat 221 de inovaţii semnificative, ceea ce a crescut eficienţa materiilor prime utilizate.
„Va trebui să sprijinim în continuare cercetarea şi inovarea în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi tehnnologii cu grad redus de poluare. Drept urmare, este foarte important modul cum vor fi finalizate negocierile în cadrul instrumentului Invest EU, pentru că acesta va finanţa investiţii în infrastructura sustenabilă şi ecologică”, a completat Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a mai susţinut că nu trebuie uitat, la nivelul UE, aspectul protecţiei sociale, iar politicile publice trebuie să proteje copiii şi tinerii europeni, precum şi să ofere şanse egale femeilor şi să se asigure faptul că bătrânii beneficiază de venituri suficiente.
Oficialul român a mai subliniat că o altă temă importantă pentru viitorul model economic al UE o reprezintă întărirea economică şi monetară, precum şi a componentelor sale – Uniunea Bancară şi Uniunea Pieţelor de Capital, iar aceste discuţii trebuie să implice toate statele membre, în viziunea României, pentru a găsi cea mai bună soluţie.
Alte aspecte importante pentru viitorul economic al UE sunt asigurarea accesului IMM-urilor la finanţara şi politica fiscală – eficientă, corectă şi transparentă, cu reguli de taxare moderne care să protejeze atât bugetul statelor membre, cât şi pe cel al Uniunii Europene şi să nu îi împovăreze pe cetăţeni, potrivit sursei citate.
„Sistemul de TVA trebuie să devină mai rezistent la fraudă şi să conducă la o distribuire corectă a veniturilor din taxe pentru statele membre, asigurând, în acelaşi timp, o competiţie corectă între afacerile de pe piaţa economică europeană”, a mai spus Teodorovici.
Ministrul român al Finanţelor a mai susţinut că Preşedinţia română a Consiliului UE se confruntă cu numeroase provocări, „având în vedere contextul politic şi economic actual din Uniunea Europeană”, cu toate acestea consideră că aceasta este un succces, datorită numărului de dosare încheiate, dar şi datorită „feedback-ului pozitiv primit de la partenerii europeni”.
