Eveniment

Expertii au facut prima pagina a ZF dupa ideile lor

Pentru detalii vezi documentul atasat

22.01.2009, 20:03 149

 

Cine sunt expertii care au participat la sedinta de sumar de ieri a ZF
 
Bogdan Campianu, 40 de ani
A intrat in echipa Raiffeisen Capital & Investment (RCI) in iulie 2004, iar din luna noiembrie 2006, Bogdan Campianu coordoneaza Departamentul de piete de capital. Anterior, el a fost director al Departamentului de cercetare si analiza de piata in cadrul RCI. Campianu preda in prezent cursul de investitii in cadrul programului de MBA Romano-Canadian organizat de catre ƒcole des Hautes Etudes si ASE.
 
Melania Hancila, 28 de ani
Este economist-sef al Volksbank, una din bancile de top din sistemul local, din toamna trecuta. Inainte de Volksbank, ea a lucrat ca analist in cadrul departamentelor de research din BCR si Credit Europe Bank. Hancila a absolvit Facultatea de Cibernetica si Informatica de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti.
 
Arhitectul Calin Negoescu, 53 de ani
Este director tehnic si unul dintre cei trei parteneri locali ai firmei Westfourth Architecture, pe care o conduce alaturi de Vladimir Arsene si Cristiana Stefan. Westfourth este considerata poate cea mai reputata firma de arhitectura de pe piata, realizand printre altele cladirile de birouri Charles de Gaulle Plaza si Tower Center International din centrul Bucurestiului sau ansamblul rezidential Asmita Gardens.
 
Philippe Platon, 39 de ani
Este director financiar al companiei Lafarge Ciment din 2006, dupa ce anterior a fost director financiar pentru societatea detinuta de Lafarge in Japonia. Lafarge este cel mai mare producator de ciment de pe piata locala, cu afaceri in jurul valorii de 375 de milioane de euro in 2008.
 
Tellu Striinu, 36 de ani
Lucreaza in businessul auto din 1997, in prezent fiind director national de vanzari al BDT, unul dintre primii dealeri Ford de pe piata romaneasca. Primul sau job in industria auto a fost de consultant vanzari, devenind apoi supervizor de showroom, director de vanzari, iar in prezent director general de vanzari al dealerului Ford. Striinu lucreaza din 2001 in structurile Ford.
 
Making of: Cum au facut expertii prima pagina a ZF dupa ideile lor
 
Cristi Moga
Adriana Rosoga
Ziarul Financiar de astazi este realizat de cinci dintre cititorii sai, fiecare expert in domeniul sau de activitate, care au participat la sedinta de sumar de joi a ZF, cand impreuna cu editorii au stabilit continutul primei pagini a ziarului.
Cei cinci experti care au participat la sedinta de sumar de ieri a Ziarului Financiar au dezbatut pe toate fetele criza, incercand sa gaseasca raspunsuri la intrebari precum "putem trai fara credit?", "este sanatos sa-ti reduci activitatea sau poate provoca o scadere a eficientei?", "cine va rezista mai bine situatiei actuale?" si "ce pot face companiile in aceasta perioada pentru a minimiza pierderile?".
"Este un moment foarte bun sa scapam de oamenii mai putin pregatiti si scumpi pe care eram obligati sa-i angajam, tinand cont de dinamica pietei. Va exista si altceva decat salariul in relatia dintre angajat si angajator, si anume competenta, fidelitate", a inceput discutiile Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge Ciment in Romania.
Informatia conform careia IBM a obtinut un profit record in plina criza, ridicand astfel bursele din Statele Unite, a aprins o discutie legata de zonele in care vor investi companiile locale in urmatoarea perioada.
In timp ce unele companii vor investi in imbunatatirea serviciilor si tehnologie, directorul Lafarge a sustinut ca firma pe care o conduce se va concentra pe "core business", iar investitiile care nu reprezinta o prioritate vor fi amanate.
"Daca pana acum bancile si companiile se dezvoltau pe orizontala, acestea vor trebui sa se orienteze acum mai mult pe dezvoltarea pe verticala. Se pune mai mult accentul pe imbunatatirea calitatii serviciilor decat pe deschiderea de noi sucursale. Criza te provoaca sa te reorganizezi si sa pastrezi oamenii performanti", sustine Melania Hancila, economist-sef la Volksbank.
In ciuda faptului ca majoritatea investitorilor se arata optimisti pe termen mediu si lung, pentru urmatoarea perioada sunt luate in calcul si cele mai negre scenarii, dupa ce, spre exemplu, piata autoturismelor noi a scazut cu 50% in ultimele luni. "Sunt convins ca toti oamenii de business si-au facut un scenariu de criza, de supravietuire. Cat de pesimist este acesta si cat de jos se duc estimarile, asta depinde de fiecare", a spus Tellu Striinu, director national de vanzari la BDT Cars, unul dintre cei mai importanti dealeri Ford.
Producatorul de ciment Lafarge s-a pregatit de criza in ultimii ani in care, in ciuda cresterii accelerate a pietei, reducerea costurilor a insemnat o prioritate.
"Peste un an vor rezista cei care astazi sunt in regula din toate punctele de vedere si pot rabda pana la revenirea pietelor. Cei care sunt in durere, probabil nu vor mai rezista un an", sustine arhitectul Calin Negoescu, director tehnic al firmei Westfourth Architecture, in timp ce Striinu de la BDT spune sec ca firmele "au nevoie de bani si daca nu ii au in momentul de fata, inchid businessul".
Toti invitatii au sustinut ca nu se poate creste fara credit, astfel ca reluarea activitatii de finantare a bancilor este principalul semnal asteptat. "Istoria economica ne arata ca pana nu s-a dezvoltat activitatea de creditare nu a crescut economia", a spus Platon de la Lafarge.
"Probabil ca putem supravietui fara credit, cum se intampla de altfel in urma cu trei-patru ani, dar este adevarat ca economia nu va mai creste", a subliniat si Bogdan Campianu, directorul Departamentului piete de capital din cadrul Raiffeisen Capital & Investment (RCI).
Reducerea consumului de produse considerate secundare, precum electrocasnicele sau masinile de import, ar putea incuraja consumul produselor interne, au mai sustinut invitatii la ZF Expert. "Daca pana acum tendinta era de a cumpara produse alimentare si electrocasnice, care in mare parte erau importate, romanii se vor reorienta catre produsele autohtone", considera Hancila de la Volksbank.
Tinand cont de faptul ca doi dintre invitati au fost din domeniul constructiilor, discutia a alunecat spre anumite probleme legate de infrastructura Bucurestiului, precum si de proiectele de autostrazi. "Pasajul de la Unirii a fost dat in folosinta inainte de '89 in 93 de zile. Se lucra zi si noapte, dar era un ritm de lucru normal. Acum este descurajant. Pot spune ca am vazut pentru prima data proiectul pentru pasajul Basarab in urma cu 42 de ani si nu a fost realizat nici pana in prezent", a spus arhitectul Negoescu. In ceea ce priveste locuintele, Negoescu a amintit faptul ca in perioada comunismului erau construite circa 20.000 de locuinte anual, iar presiunile acumulate in ultimii 20 de ani, in care s-a construit mai putin, vor sustine dezvoltarea pietei in continuare. "Cererea este enorma, tinand cont ca, in mod logic, 1% din populatia unui oras (20.000-30.000 de locuitori in Bucuresti - n.r.) ar trebui sa se mute in fiecare an", a spus Negoescu, care apreciaza ca viata medie a unei cladiri este de 100 de ani.
Cele mai interesante subiecte ale zilei au fost considerate cele legate de publicarea in Monitorul Oficial al regulamentului BNR privind creditarea si intentia Guvernului de a reduce cu 20% numarul de posturi din administratia centrala.
In plus, stirea conform careia banci precum Raiffeisen, Unicredit, Erste, Societe Generale sau EFG Eurobank, alaturi de alte banci, au cerut ajutor de la UE anticriza a fost de asemenea de interes, tinand cont ca acesti jucatori au filiale pe piata locala.
 
 
Prima pagina, in viziunea expertilor:
 
Principalul efect pozitiv al crizei: servicii mai bune
 
Cristi Moga
Oamenii de business prezenti la editia speciala a sedintei de redactie ZF (foto) organizata ieri au sustinut ca unul din efectele pozitive ale crizei de pe piata locala va fi faptul ca firmele se vor concentra pe cresterea calitatii serviciilor si pe reorganizare si eficienta.
"Pietele se vor reaseza pe principii economice mult mai sanatoase, dupa tot haosul provocat de cresterea din ultimii ani. Se va imbunatati calitatea serviciilor, astfel ca dealerii care erau dusi de piata vor trebui sa recapituleze ce au invatat in materie de vanzari. Cei mai putin pregatiti vor iesi de pe piata", a spus Tellu Striinu, directorul national de vanzari al BDT, unul dintre cei mai importanti dealeri Ford de pe piata.
El apreciaza totodata ca este si un moment potrivit pentru recrutarea unor oameni buni de pe piata. Pe de alta parte, pentru unele companii criza este o oportunitate de dezvoltare, dupa ce in ultimii ani preturile terenurilor si costurile constructiei erau inflamate.
"Am intalnit recent un distribuitor din retail care era fericit ca va putea in urmatorii ani sa-si dezvolte o retea de zece locatii, pe fondul scaderii preturilor din imobiliare", a spus si Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge Ciment in Romania. Potrivit acestuia, Lafarge este pregatita pentru criza, dupa ce anul trecut a inregistrat un profit de peste 100 de milioane de euro, iar in ultimii cinci ani cuvantul de ordine in cadrul firmei locale a fost "taiere de costuri" in ciuda faptului ca perioada respectiva poate fi catalogata drept una "extraordinara".
Evolutia companiei anul acesta este strict legata de cea a clientilor firmei, precum si de disponibilitatea bancilor care ii finanteaza. "Din punctul nostru de vedere nevoia de constructii este intacta, iar Romania ramane o piata de viitor", a mai spus Platon. In ciuda faptului ca piete precum cea imobiliara sau cea auto au cunoscut un recul puternic, vor fi si segmente mai putin atinse de criza, apreciaza invitatii ZF Expert.
"Domeniile care vor merge bine chiar si in perioada crizei cred ca vor fi agricultura, sectorul alimentar si serviciile", a spus si Melania Hancila, economist-sef la Volksbank.
 
 
Prognozele CNP au un mare semn de intrebare
 
Adriana Rosoga
Expertii invitati la sedinta de sumar de ieri a Ziarului Financiar nu au dezbatut numai subiectele zilei, ci au venit cu propuneri de subiecte. Astfel, Melania Hancila, economist-sef la Volksbank, a constat o diferenta foarte mare intre ultimele doua prognoze privind dezvoltarea economico-sociala a Romaniei, realizate de Comisia Nationala de Prognoza.
"As dori sa aflu de la ei ce s-a schimbat de au revizuit asa de mult previziunile. Sunt diferente uluitoare intre ceea ce ni se prezenta in urma cu cateva luni si datele care sunt acum in prognozele comisiei", spune Hancila.
 

Ea sustine ca cei de la CNP nu au publicat corect cifra de somaj pentru 2008. "In prognozele lor cifra este de 4,0%, si de fapt somajul la sfarsitul lui 2008 a fost de 4,4%, conform ANOFM (Agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca). De asemenea, la sfarsitul lui noiembie au dat prognoza de somaj de 3,9% pentru 2009, in conditiile in care Romania era deja sever afectata de criza si acum au revizuit cifra la 5,5%", explica economistul-sef al Volksbank.
De asemenea, Melania Hancila arata ca PIB-ul in 2007 a crescut cu 6,0%, conform INS, "si nu cu 6,2% cum apare in tabelele lor, ceea ce denota ca nu isi revizuiesc cifrele conform datelor oficiale. Pe ce baza se fac aceste prognoze? Nu inteleg de ce nu sunt corelate cu cifrele furnizate de INS. Oamenii care lucreaza acolo sunt platiti ca sa prezinte niste cifre corelate cu realitatea", spune Hancila.

Ea adauga ca aceste prognoze sunt foarte importante pentru businessuri, mai ales pentru intreprinderile mici si mijlocii. "Ce buget poate sa-si stabileasca un IMM pe baza acestor cifre, in conditiile in care ele se modifica la cateva luni, fie in crestere, fie in scadere. Avem nevoie de prognoze pe care mediul de afaceri sa se poata baza."
Dupa cum este prevazut in atributiile Comisiei Nationale de Prognoza, aceasta elaboreaza prognozele privind dezvoltarea economico-sociala a Romaniei tinand cont de prevederile Programului de guvernare, a strategiilor nationale, sectoriale si regionale, dar si pe baza tendintelor din economia nationala si cea mondiala.
 
 
Ceea ce se intampla e un razboi psihologic
 
Cristi Moga
Arhitectul Calin Negoescu, director tehnic al firmei Westfourth Architecture, invitat la o editie speciala a ZF Expert, a sustinut ca o mare parte din manifestarile de pe piata locala ale crizei sunt de natura psihologica, oamenii fiind excesiv de prudenti in ciuda faptului ca lucrurile nu s-au modificat fundamental.
"Ce se intampla in Romania este o criza ciudata, asemanatoare unei situatii de razboi in care toata lumea asteapta atacul cu mastile pe fata si nu se intampla nimic. Este o criza psihologica, tinand cont ca sunt persoane care nu cumpara masini, case, desi au nevoie si ar avea bani in banca pentru achizitii", apreciaza Negoescu. In conditiile in care criza este mai mult la nivel psihologic, Negoescu considera ca reducerea activitatii companiilor se poate dovedi neproductiva, putand avea consecinte grave in intregul sistem. "Trebuie actionat cu mare prudenta la decizii de genul 'doua magazine inchise, doi oameni dati afara', deoarece aceste miscari inseamna o scadere a eficientei si se deregleaza organizatia. Reteaua nu mai este folosita la capacitate maxima si cand toata lumea mai scade cate putin, totul merge spre vale", mai spune Negoescu.
El a fost contrazis de catre unii dintre ceilalti invitati la ZF Expert, care considera ca aceasta perioada este potrivita pentru eficientizarea companiilor mari, in timp ce micile firme, "cu un magazin", pot intra in faliment.
"Nu sunt de acord ca o reducere de activitate este o pierdere de eficienta. Cand ai acces usor la resurse, poti creste, dar cand nu le mai poti accesa, trebuie sa reduci activitatea", a spus Bogdan Campianu, directorul Departamentului piete de capital din cadrul Raiffeisen Capital & Investment (RCI).
El apreciaza ca situatia in momentul de fata este influentata de faptul ca "exista credite care trebuie achitate", care, in conditiile in care vanzarile nu vor mai fi la nivelul anului precedent, ar putea deveni impovaratoare pentru companii.
"Cand ai un singur magazin si nu poti plati un furnizor, iar bancile iti inchid usa, asta poate insemna moartea pentru o firma mica", a argumentat si Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge Ciment in Romania.
 
 
Reducerea birocratiei este buna, dar cum va impulsiona guvernul afacerile private?
 
Adriana Rosoga
Guvernul a discutat si in sedinta de ieri un set de masuri anticriza, in conditiile in care Executivul intentioneaza sa adopte saptamana viitoare proiectul bugetului de stat.
Miercuri seara, la intalnirea biroului de coordonare a coalitiei PSD-PD-L, reprezentantii celor doua partide au luat in calcul ipoteza reducerii numarului de angajati la stat, cu 20%, pe fondul anticipari unor venituri reduse. Nu s-a decis insa daca aceasta reducere va fi extinsa la toti bugetarii (peste un milion) sau va fi efectuata doar in randurile functionarilor publici (peste 200.000).
"Vom discuta aceste aspecte saptamana viitoare", a sustinut prim-vicepresedintele PD-L. Ministrul muncii Marian Sarbu a afirmat ca aceste aspecte vor fi clarificate dupa adoptarea bugetului.
Expertii au considerat ca masura de reducere a numarului angajatilor de stat va duce la o scadere a cheltuielilor la bugetul de stat, insa mai important pentru mediul de afaceri sunt masurile concrete prin care populatia si investitorii sa capete incredere ca se va trece cu bine peste perioada de criza.
"Toata lumea sta in expectativa. Ce credibilitate au oamenii politici in ochii investitorilor cand stabilesc un deficit pe care nu il pot respecta", spune Tellu Striinu, director national de vanzari la BDT Cars.
Pe de alta parte, Bogdan Campianu, directorul Departamentului piete de capital din cadrul Raiffeisen Capital & Investment (RCI), considera ca "Este usor de vorbit din tribuna, ca la fotbal. BNR a fost in ultimii ani intr-o pozitie dificila si singurul jucator responsabil din econo-mie", fiind sustinut de directorul financiar al Lafarge, care a declarat ca atat timp cat nu exista creditare, dobanda poate fi redusa.
Expertii considera ca trebuie luat in calcul si modificarea comportamentului consumatorilor. "In ultima vreme compor-tamentul consumatorului roman s-a schimbat si trebuie sa tinem cont de acest aspect si sa luam masuri. Banca Nationala trebuie sa ia masuri oportune", spune Melania Hancila, economist-sef la Volksbank.
Tot de finantare se plang si oamenii din industria auto. "Depindem de finantare si noi, si clientii. Chiar daca in showroom traficul este poate mai mare decat in lunile anterioare, oamenii vin, se uita, intreaba de reduceri de pret, insa nu cumpara. Poate ca incearca sa caute solutii de finantare de la prieteni, insa fara creditare este greu sa acoperi costul unei masini", spune Tellu Striinu, director national de vanzari la BDT Cars.
 
 
 
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO