România trebuie să continue planurile de tranziţie energetică şi decarbonizare, iar mediul de business trebuie să stea la aceeaşi masă cu autorităţile şi instituţiile statului pentru a continua investiţiile şi a susţine dezvoltarea economiei româneşti, în pofida crizei sanitare sau a conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, a spus Florin Marian Spătaru, Ministru, Ministerul Economiei, în cadrul videoconferinţei Matricea SWOT a economiei româneşti în 2022.
„Aceste crize (pandemia, inflaţia şi creşterea preţurilor, războiul), care ulterior ar putea să genereze alte crize, nu ar trebui să ne abată de la startegia de dezvoltare a economiei româneşti în tranziţia energetică şi de decarbonizare. România ca parte a UE şi-a asumat şi trebuie să continue acest parcurs de transformare industrială şi economică, către o economie cu emisii mai reduse de CO2 şi care foloseşte energie verde. Mediul economic ar trebui să urmeze acest parcurs şi să lucreze împreună cu statul şi guvernul în direcţia continuării acestui parcurs. Acest conflict armat ar putea să redirecţioneze atenţia investitorilor. Eu aş merge către continuarea investiţiilor, către parcursul pe care trebuie să îl avem spre digitalizare şi asigurare a sustenabilităţii economice. Doar dacă nu ne abatem de la parcusrul pe care trebuie să îl avem am putea să dezvoltăm o economie sustenabilă care să creioneze următorii poli de creştere. Avem capacitatea de a fi un hub de productie pentru economia europeană”, a spus Florin Marian Spătaru.
Alte declaraţii
UE a făcut câteva greţeli esenţiale. Faptul că sunt dependenţi de lanţuri din afara Uniunii Europene. Aici România poate, cu resursele naturale de care dispune, cu această capacitate energetică care e şi trebuie dezvoltată, România se poate repoziţiona într-un hub industrial care să furnizeze echipamente, produse cu valoare adăugată, necesare pentru continuarea lanţurilor la nivel european.
Noi vom continua demersul de transformare industrială prin definirea unor ecosisteme ţinând cont de avantajele pe care economia României le poate oferi – energie, resurse minerale, capabilităţile forţei de muncă care joacă un rol important.
Cei care sunt afectaţi în prezent sunt cei din indurstria metalurgică. Acolo vorbim de materii prime, cărbune şi alte materiale care veneau din Rusia, Belarus sau alte zone, iar în prezent transportul materiilor prime în Marea Neagră creează anumite probleme. Suntem în legături directe cu ei aproape săptămânal, evaluăm capabililtatea furnizorilor de a gestiona aceste lanţuri, avem promisiunea marilor producători de oţel că au soluţii ce pot fi puse în practică şi vom avea o oarecare scădere a capacităţii de producţie, însă producţia va continua. Această zonă a metalurgiei e importantă pentru tot lanţul de valoare din România.
Am spus că România trebuie să se concentreze pe industria chimică, pentru că de aici avem aceste materii prime care la rândul lor generează plus valoare. De 30 de ani am uitat că industria chimică e de bază pentru celelalte industrii.
Materia primă neprocesată nu ar trebui să mai plece din ţară, trebuie prelucrate şi noi, cei de la ministerul Economiei ne-am setat aceste obiective - ca materiile prime să fie procesate cât mai rapid posibil. Să facem demersuri pentru crearea unei unităţi de procesare şi rafinare a materiilor prime în România – şi mă refer la cupru.
Baterii electrice - sunt mai multe proiecte aici. România a ratat de două ori două programe în domeniul bateriilor. În ultima lună am iniţiat aceste discuţii la nivel UE, sunt mai multe proiecte, nu pot da detalii legate de companii, dar vom avea unităţi de producţie de baterii în România.
Am creat un grup de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor patronale din sectorul industrial, dar pe lângă întâlniri, departamentul de politici industriale e în legătură directă cu aceştia pentru a identifica probelemele.
Sancţiunile impuse la nivelul UE sunt discutate cu fiecare stat membru iar noi participăm în aceste grupuri de lucru şi indentificăm problemele cu care ne confruntăm.
