• Leu / EUR4.9486
  • Leu / GBP5.5502
  • Leu / USD5.1027
Eveniment

FMI: Excepţiile fiscale trebuie eliminate. Examinaţi revenirea la impozitarea progresivă

FMI: Excepţiile fiscale trebuie eliminate. Examinaţi revenirea la impozitarea progresivă

Şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jan Kees Martijn, şi premierul României, Nicolae Ciucă.

Autor: Cristian Bellu

18.06.2022, 11:02 2821

FMI: Taxa pe dividend este prea mică. Impozitul pe microîntreprinderi trebuie reformat Taxele pe proprietate trebuie să se refere la valoarea de piaţă a proprietăţilor Cota progresivă pentru venituri ar putea aduce mai mulţi bani la buget.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) spune că guvernul de la Bucureşti trebuie să modifice legislaţia impozitelor şi a taxelor pentru a duce deficitul bugetar la sub sub 3% din PIB (7% din PIB, anticipat în acest an): Sunt prea multe nişe fiscale, sunt prea mulţi care nu plătesc şi de aceea veniturile fiscale în România sunt mici.

Potrivit datelor Finanţelor şi ale Eurostat, veniturile României înseamnă 27% din PIB, faţă de o medie europeană de 40-41% din PIB.

O echipă a FMI a fost săptămâna trecută la Bucureşti – o vizită de curtoazie (anuală) în care Fondul îşi exprimă opinia analitică despre economia ţările membre ale clubului.

FMI spune că guvernul trebuie să se uite la impozitul pe dividend - nivelul de impozitare este prea mic, la impozitul pe microîntreprinderi - nivelul de 1 milion de euro este prea mare şi la toate celelalte facilităţi fiscale pe venituri (IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară).

În privinţa TVA, România are printre cele mai ineficiente sisteme de colectare din Europa, aşa că trebuie luate măsuri pentru creşterea încasărilor din TVA, spune sursa citată.

Potrivit Eurostat, România pierde 35% din ceea ce ar trebui să colecteze din Taxa pe Valoare Adăugată. TVA adus la buget anul trecut a fost de 80 mld. lei. Deci în jur de 28 de miliarde de lei nu se regăsesc în buget, doar din frauda la TVA, dacă dăm crezare datelor Eurostat.

„Eficienţa sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creşterea eficienţei TVA la nivelul mediei UE prin extinderea bazei de impozitare şi raţionalizarea acesteia, precum şi prin consolidarea administrativă suplimentară, în afara îmbunătăţirilor deja programate, ar putea genera 1,5% din PIB“, notează raportul anual al FMI pentru România.

În privinţa taxelor pe proprietate, FMI cere ca proprietăţile să fie evaluate la valoarea de piaţă.

De asemenea, trebuie taxate veniturile din emisiile de carbon.

Deficitul bugetar asumat prin buget este de 5,8% din PIB, dar FMI spune că proiectează un deficit de 6,75% din PIB având în vedere politicile curente.

Sunt şi veşti ceva mai bune, dar nu spectaculoase. FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România la 3,5% în acest an. Inflaţia ar urma să fie de 12,5% în acest an şi 10% în 2023.

În raportul anterior, din aprilie, FMI scăzuse puternic aşteptarea de creştere economică pentru România, de la un plus de 4,8% în 2022, la un plus de 2,2%. Astfel, în raportul de primăvară al „World Economic Outlook“ la FMI, economiştii notau că ţările apropiate de Ucraina sunt cele mai afectate din punct de vedere economic de război.

România a înregistrat în primul trimestru din acest an o creştere economică peste aşteptări, de peste 6% faţă de perioada similară de anul trecut, ceea ce a dus la revizuirea tuturor estimărilor pentru acest an.

După începerea războiului din Ucraina şi explozia preţurilor materiilor prime, gaze, energie electrică, analiştii şi-au redus drastic prognoza de creştere economică de la 4% la 2% existând şi varianta intrării economiei României în recesiune tehnică. Dar, în trimestrul I, economia a mers peste aşteptări. Sunt însă economişti care pun la îndoială datele  superomptimiste transmise de INS. Însă nu este limpede cum INS ar putea măslui datele, cel mai probabil, dacă lucrurile nu stau aşa cum spune Statistica, este că companiile nu transmit INS date corecte şi atunci peste tablou minunat al economiei cade o cerneală care amestecă culorile.

Fondul Monetar Internaţional a dat vineri publicităţii concluziile deligaţiei FMI, care a analizat situaţia macroeconomică a României, conform articolului 4.

FMI cere guvernului să adopte urgent măsuri fiscale pentru echilibrarea finanţelor publice şi reducerea deficitului, aici incluzând şi reforma taxelor, astfel încât fiecare să plătească în mod echitabil.

“Pentru a reface spaţiul fiscal şi a sprijini împrumuturile de pe piaţă pentru finanţarea bugetului, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu“, spun reprezentanţii FMI.

Acestea ar trebui să includă o reformă fiscală ambiţioasă, care să asigure că fiecare va plăti în mod echitabil.

FMI cere Băncii Naţionale să adopte o politică monetară fermă pentru controlul inflaţiei şi readucerea în intervalul ţintă. De asemenea, politicile sectorului financiar trebuie să vizeze întărirea sistemului bancar.

“Flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie crescută treptat. Un curs de schimb în general stabil faţă de euro a evitat alimentarea inflaţiei şi a susţinut încrederea în moneda naţională. Cu toate acestea, pe măsură ce competitivitatea externă a slăbit şi pentru a contribui la absorbţia şocurilor externe, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie sporită în timp, împreună cu consolidarea fiscală necesară“, spune sursa citată.

Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, sub 3% din PIB, şi pentru a stabiliza datoria, pe partea de venituri, ar trebui puse în practică măsuri de politică fiscală care să se ridice veniturile cu cel puţin 2% din PIB.

“Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăţa baza de impozitare în toate sectoarele şi sursele de venit. Introducerea veniturilor progesive pentru cei cu câştiguri mari ar putea genera venituri suplimentare şi ar putea atenua inegalitatea legată de veniturile ridicate din România“, notează raportul FMI.

Totuşi, datele din urmă arată că impozitul progresiv pe venituri nu a adus mai mulţi bani la buget decât cota unică - şi una şi alta dintre soluţii s-au limitat venituri bugetare între 2 şi 3% din PIB. Doar că soluţia cotei unice este mult mai uşor de administrat.

FMI menţionează, în raportul citat, că reformele structurale şi investiţiile pentru creşterea productivităţii ar stimula potenţialul de creştere al României. Acest lucru necesită extinderea digitalizării, consolidarea cadrului anticorupţie, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi de educaţie şi reformarea întreprinderilor de stat. De asemenea, abordarea diferenţelor mari de venituri dintre regiuni necesită o atenţie deosebită pentru consolidarea capacităţii şi a infrastructurii regionale şi locale.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a fost la Bucureşti în perioada 30 mai - 10 iunie.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9486
Diferență: 0,0141
Ieri: 4.9479
Azi: 5.1027
Diferență: -1,4809
Ieri: 5.1794
Azi: 5.5502
Diferență: 0,2384
Ieri: 5.5370
Azi: 5.2060
Diferență: -0,1821
Ieri: 5.2155