Eveniment

FMI nu crede în minuni: România nu-şi poate permite să reducă taxele în baza rezultatelor pe primele două luni

FMI nu crede în minuni: România nu-şi poate permite să reducă taxele în baza rezultatelor pe primele două luni

Andrea Schaechter, FMI: Ce este important pentru reducerea taxelor este ca aceste îmbunătăţiri legate de colectare să fie permanente. Foto: Răzvan Lupică

Autor: Iulian Anghel, Luiza Chiroiu

30.03.2015, 00:07 675

„Credem că nivelul pro­pus pentru scăderea taxelor ar trebui recon­siderat cu atenţie, dat fiind că va fi nevoie de timp pentru ca măsurile care echili­brează aceste reduceri de taxe să aibă efect“, a declarat Schaechter, aflată la Washington, într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii susţinută după aprobarea în board-ul FMI a raportului întocmit de experţii instituţiei în urma con-sultărilor periodice cu autorităţile române.

„Să iei o astfel de decizie (de reducere a taxelor – n. red.) pe baza rezultatelor din primele două luni este prematur. Vedem că deficitul bugetar pe cash a înregistrat un surplus în primele două luni ale anului fiscal. Cheltuielile din primele două luni au fost mai scăzute decât era prevăzut în programul bugetar. Ce este important pentru reducerea taxelor este ca aceste îmbunătăţiri legate de colectare să fie permanente“, a afirmat Schaechter. O discuţie guvern – FMI este prevăzută pentru luna aprilie.

Săptămâna trecută premierul Victor Ponta a anunţat că reducerea cotei TVA începând cu 1 iunie este o măsură decisă în proporţie de 99%, ce rămâne de hotărât fiind dacă va fi redusă cota standard de la 24% la 20% sau va fi redusă cota pentru alimentele de bază la 9%. Optimismul premierului român se bazează pe datele bugetare din primul trimestru. Premierul are ast­fel de date înainte ca ele să fie pu­blice, iar într-o întâlnire recentă cu presa străină acreditată la Bucureşti Victor Ponta a spus că pe trimestrul întâi se aşteaptă la un excedent bugetar de un miliard de euro, ceea ce ar face posibilă reducerea TVA încă din acest an şi nu din 2016, cum era prevăzut iniţial. Execuţia bugetului general conso­lidat pe primele două luni ale anului dată publicităţii de Finanţe la finele săptămânii trecute arată un surplus bugetar de 2,3 mld. lei (500 mil. euro). Veniturile totale ale statului au crescut cu 10% pe primele două luni, iar cheltuielile au fost cu 6,2% mai mici, ceea ce a făcut posibil un excedent de 0,33% din PIB-ul estimat. Însă 500 de milioane de lei din acest excedent vin din neefectuarea de cheltuieli de investiţii (un minus de 40% faţă de primele două luni ale lui 2014), o problemă majoră a guvernului care în ultimii doi ani s-a încadrat în ţinta de deficit, sacrificând investiţiile.

FMI admite că TVA din România este una dintre cele mai mari din UE şi că la un moment dat va fi redusă, dar Andrea Schaechter susţine că momentului în care va fi operată această tăiere este foarte important.

România are în prezent una dintre cele mai ridicate cote standard de TVA din UE, taxa fiind mai mare doar în Ungaria (27%), Croaţia (25%), Danemarca (25%), Suedia (25%).

Andrea Schaechter susţine că orice reducere a taxelor trebuie să fie însoţită de o îmbunătăţire a colectării taxelor la buget, pentru a putea menţine ţinta de deficit bugetar stabilită cu instituţia financiară.

„Ce arătăm noi în raport este că recomandăm Guvernului să recon­sidere dimensiunea şi momentul tă­ierilor de taxe şi ridicăm problema mijloacelor prin care aceste reduceri ar putea fi compensate. Cred că aceste probleme vor fi discutate inclusiv în discuţiile parlamentare“, a punctat Schaechter.

Board-ul FMI a aprobat săptămâna trecută raportul întocmit de experţii instituţiei în urma consultărilor periodice cu autorităţile române.

În raport se susţine că România nu are spaţiu să reducă taxele până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor.

De ani de zile nivelul colectării veniturilor bugetare ca pondere în PIB nu depăşeşte în România nivelul de 33%, faţă de o medie în UE de 45%.

Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal publicat în toamna trecută, evaziunea fiscală în România este undeva la 16% din PIB (23 mld. euro), cea mai mare parte fiind generată ca şi în alţi ani la TVA. Aproximativ 75% din evaziunea fiscală este generată la TVA (12% din PIB), în timp ce contribuţiile sociale contribuie cu circa 15% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul muncii la negru.

Guvernul a estimate golul bugetar din 2016 rezultat în urma reducerilor fiscal (reducerea TVA, a accizelor, eliminarea taxelor pe dividende şI pe construcţiile special) la 16 miliarde de lei, echivalentul a  2,2% din PIB-ul estimate de 709 miliarde de lei. Guvernul crede însă că prim măsurile luate va stimula consumul şi va recupera astfel la buget peste nouă miliarde de lei. FMI susţine, ca de obicei, că mai întâi trebuie îmbunătăţită colectarea bugetară şi apoi pot fi reduse taxele. Premierul Ponta contraatacă cu cifrele execuţiei bugatere.

„După trei luni, aveam prevăzut un deficit în jur de 6 miliarde lei şi, în loc să fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei. Deci, faţă de ceea ce aveam în legea bugetului de stat, pe primul trimestru sunt 7,5 miliarde de lei", a spus premierul, la sfârşitul săptămânii trecute, la puţin timp după ce FMI şi-a prezentat raportul privind situaţia macroeconomică din România.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI şI a Comisiei Europene să se încadreze în 2015 într-un deficit bugetar de 1,83% din PIB. România are în derulare un acord stand-by cu FMI de 2 miliarde de euro care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Cel mai probabil el nu va fi prelungit după luna septembrie.

AFACERI DE LA ZERO