Eveniment

FMI trece cu vederea nerealizările din acordul preventiv şi dă „undă verde“ pentru un nou acord

FMI trece cu vederea nerealizările din acordul preventiv şi dă „undă verde“ pentru un nou acord

Foto: AFP

Autor: Claudia Medrega

27.06.2013, 21:35 489

Analiştii susţin în continuare că România mai are nevoie de un acord cu Fondul nu pentru bani, ci ca o „ga­ranţie“ pentru investitori că vor fi aplicate reformele structurale ne­cesare şi, în special, pentru impulsionarea restructurării şi privatizării companiilor de stat.

Deşi privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, reformele structurale sunt întârziate, iar redresarea economiei este lentă, Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat ultima scrisoare de intenţie transmisă de autorităţile române.

Activele externe nete, deficitul buge­tului consolidat pe cash şi arieratele buge-tului de stat sunt cele trei ţinte pentru care FMI a acceptat derogări.

FMI aminteşte că economia s-a stabi­lizat, dar nu este mulţumit de ritmul lent cu care creşte PIB-ul, recunoscând astfel că obiectivul acordului de tip preventiv, încheiat de România cu Fondul în primăvara anului 2011, privind readucerea economiei pe o traiectorie de creştere solidă a fost ratat. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 prognozele indică un avans de 2%. Dar pentru o ţară ca România, creşterea economică ar trebui să fie de 3-4%, după cum spunea la începutul acestui an Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI pentru România.

Acordul preventiv cu FMI şi Comisia Europeană urma să se concentreze, pe lângă stimularea economiei, pe adâncirea reformelor structurale, atragerea unor investitori strategici pentru companiile de stat şi reducerea arieratelor.

Fondul recomandă acum, din nou, autorităţilor reforme în domeniul sanitar, fiscal, energie, transporturi şi companii de stat pentru ca România să ajungă la creşterea economică potenţială şi să creeze locuri de muncă.

Ministerul Finanţelor a informat că Ro­mânia a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prea­labile prevăzute în acordul stand-by cu Fondul. Astfel, arieratele bugetului de stat au fost ajustate sub 20 mil. lei, iar arieratele au­torităţilor locale au coborât sub 300 mil. lei. Dar, arieratele raportate ca stinse au fost plătite mai ales pe seama banilor împrumutaţi de autorităţile locale de la Trezoreria statului şi care va trebui retur­ntaţi. În cheltuielile totale din primele cinci luni ale anului au fost incluse şi 800 mil. lei reprezentând plăţi din împrumuturile aco­perite cu fonduri din privatizări înre­gistrate în contul Trezoreriei Statului, contractate de autorităţile locale de la Ministerul Finanţelor tocmai pentru plata arieratelor.

Alte ţinte îndeplinite, amintite de Ministerul Finanţelor, sunt desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz şi semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.

Dar, procesele de privatizare au fost făcute în grabă şi nu au fost atraşi investitori internaţionali de anvergură, competiţia fiind ca şi inexistentă, iar preţul pe măsură. CFR Marfă a avut în final o singură ofertă şi rămâne de văzut cum va fi achitat preţul.

Şi BNR a „primit“ de la FMI reco­mandarea de a lua măsuri pentru îndepăr­tarea obstacolelor din calea soluţionării pro­blemei creditelor neperformante, pentru îmbu­nătăţirea mecanismelor de mana­gement al crizei şi a planurilor de urgenţă în sistemul bancar.

De asemenea, Fondul cere rezolvarea deficienţelor legate de guvernanţa corporativă la noua autoritate unificată de supraveghere a bursei, pensiilor şi asigurărilor – ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).

Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

Ce spun analiştii despre un nou acord cu FMI

Analiştii bancari susţin că România ar trebui să rămână „ancorată“ de FMI, dar nu pentru resursele financiare, ci ca o garanţie că vor fi aplicate reformele structurale necesare şi că va urma politici macroeconomice corecte.

„România nu are nevoie de un astfel de acord din punct de vedere financiar, ci mai degrabă pentru a oferi o garanţie de continuare a reformelor atât de necesare asigurării unei creşteri sustenabile pe termen lung. Evoluţia costului de finanţare pe pieţele externe reflectă tocmai progresele pe care România le-a făcut din punct de vedere al ajustării dezechilibrelor etc. Nu înseamnă că dacă aversiunea la risc creşte, costul de finanţare nu ar putea să înregistreze creşteri (daca ne uităm la CDS), dar se observă totuşi o senzitivitate mai redusă comparativ cu episoadele trecute“, spune Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Şi Eugen Sinca, analist-şef al BCR, spune că principalul scop al unui nou acord cu FMI este impulsionarea procesului de restructurare a companiilor de stat, inclusiv privatizarea lor prin intermediul Bursei de Valori, dar şi menţinerea stabilităţii pe pieţele financiare.

„Având în vedere că unele companii înregistrează pierderi, iar ponderea activităţii lor în economia naţională este semnificativă în energie şi transporturi, o restructurare bine făcută ar putea adăuga cel puţin un punct procentual la creşterea economică a României pe termen mediu şi lung. Un obiectiv secundar al noului acord cu FMI este menţinerea stabilităţii pe pieţele financiare, în contextul în care România este vulnerabilă la şocurile din exterior iar în 2013 şi 2014 are de plătit 5 mld. euro pe an către Fond“, a mai spus Sinca.

Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank, susţine că încheierea unui nou acord  are o importanţă deosebită întrucât va oferi încrederea investitorilor că Romania va continua să implementeze reformele structurale necesare. În ceea ce priveşte sustenabilitatea deficitului bugetar, aceasta este asigurată de mecanismele europene la care România ia parte dar va fi inclusă, cu mare probabilitate, şi în viitorul acord cu FMI.

Acordurile cu FMI sunt necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de dezvoltare sustenabilă, iar după acest nou acord, probabil până la intrarea în zona euro Romania va trebui să dovedească că are capacitatea de a se autoadministra din punct de vedere economic, ca o precondiţie suplimentară a intrării în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), mai spune Cozmâncă.

Capitole la care stăm bine

  • Economia s-a stabilizat
  • Politica monetară este în linii mari adecvată, iar sistemul bancar este bine capitalizat
  • Inflaţia de bază (core) rămâne scăzută
  • Deficitul fiscal şi deficitul de cont curent sunt sustenabile

Minus

Problemele care au nemulţumit FMI şi măsurile suplimentare recomandate:

Situaţia economiei şi reforme

  • Creşterea economică este slabă şi există riscuri de înrăutăţire a situaţiei;
  • Reformele structurale sunt cruciale pentru ca România să ajungă la creşterea economică potenţială şi să creeze locuri de muncă;
  • Continuarea disciplinei fiscale este esenţială pentru a consolida stabilitatea macroeconomică;
  • Stabilirea unui sistem eficient de control al angajamentelor şi prioritizarea strictă a investiţiilor publice, care ar ajuta la evitarea acumulării arieratelor;
  • Reforma administraţiei fiscale şi a sistemului de sănătate, precum şi extinderea bazei de impozitare;
  • Reforme în sectoarele energetic şi de transport şi reformarea companiilor de stat ineficiente, implicit printr-o implicare mai substanţială a sectorului privat;

Sectorul financiar

  • Îmbunătăţirea mecanismelor de management al crizei şi a planurilor de urgenţă în sistemul bancar;
  • Îndepărtarea obstacolelor din calea soluţionării problemei creditelor neperformante;
  • Rezolvarea deficienţelor legate de guvernanţa corporativă la noua autoritate unificată de supraveghere (Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF – n. red.)

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

AFACERI DE LA ZERO