Inflatia de baza CORE 2 - determinata prin eliminarea din indicele preturilor de consum a preturilor administrate si a preturilor volatile (legume, fructe, oua, combustibili) - nu a mai scazut in ultimele luni, indicand ca exista forte subterane care alimenteaza inflatia si fata de care BNR ar trebui sa fie ingrijorata, afirma Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul rezident al FMI la Bucuresti.
"Inflatia nominala este scazuta, dar aceasta reprezinta doar o poza. BNR trebuie sa se preocupe de inflatia de baza si sa atace CORE 2, care a ramas la circa 5% si nu mai scade", a declarat Fernandez-Ansola in preambulul unei misiuni FMI care vine la Bucuresti miercurea viitoare pentru evaluarea macroeconomica anuala pe baza Articolului IV din statutul Fondului.
De fapt, CORE 2 chiar a crescut in ultimele luni, de la 4,4% in noiembrie 2006 la 4,8% in ianuarie 2007.
Oficialul FMI spune ca inflatia CORE 2 da o masura mai buna a presiunilor inflationiste. De altfel, BNR a insistat asupra faptului ca aceasta este componenta de inflatie care poate fi atacata direct cu instrumentele de politica monetara, spre deosebire de cresterile de preturi determinate de elemente sezoniere sau de decizii administrative.
Fernandez-Ansola a reamintit opinia FMI potrivit careia principalul instrument in tintirea inflatiei este politica de dobanda, alaturi de rata de sterilizare, lasand in seama misiunii conduse de Emmanuel van der Mensbrugghe sa evalueze decizia BNR de a reduce cu trei sferturi de punct dobanda de politica monetara in paralel cu mentinerea politicii de sterilizare partiala, in ciuda cresterii CORE 2.
"Intrebarea este in ce masura combinatia dintre politica de dobanda si politica fiscala este consistenta cu atingerea obiectivului de inflatie. Politica monetara are nevoie de mult ajutor din partea politicii fiscale pentru a nu fi necesare la un moment dat noi cresteri de dobanda", a afirmat rezidentul FMI la Bucuresti.
El a spus ca in conditiile politicii monetare actuale exista riscul ca tinta de inflatie pe 2007 sa fie ratata, avand in vedere trei factori principali: pe segmentul preturilor la alimente efectul de baza va fi prost chiar in cazul unei recolte agricole bune prin raportarea la un an 2006 foarte bun, preturile administrate vor continua sa creasca, iar economia creste deja peste potentialul neinflationist, riscand chiar o supraincalzire.
Pe langa dobanda, BNR se bazeaza in mare masura pe rezervele minime obligatorii, pe care le foloseste ca instrument ieftin de sterilizare a excesului de lichiditate de pe piata monetara.
"Politica monetara opereaza intr-un mediu complicat", a spus Fernandez-Ansola, mentionand si presiunile de apreciere a leului si adaugand ca efortul de atingere a inflatiei va fi complicat si mai mult de cresterea foarte rapida a salariilor in sectorul privat.
Oficialul FMI a insistat asupra diferentei care considera ca trebuie facuta intre "poza la moment" a economiei si sustenabilitatea unei constatari de genul "economia romaneasca merge foarte bine".
"Este vorba despre sofatul unei masini care continua sa accelereze si tinde sa se apropie de limita. Poza este frumoasa - creste consumul, cresc investitiile. Dar cu ce riscuri si cand poate fi atins un punct din care masina nu mai poate fi controlata - aceste aspecte vor fi analizate de misiunea Fondului", a afirmat Fernandez-Ansola. El a mentionat ca element de risc si trecerea abrupta de la o politica fiscala stransa in 2006 la o tinta de deficit considerabila in 2007. "Vorbim de o expansiune fiscala semnificativa. Criteriul de la Maastricht cu deficit bugetar de 3% din PIB are in vedere un deficit structural, pentru o economie asezata, nu pentru una in crestere rapida, asa cum este cea romaneasca."
Reprezentantul FMI continua sa sustina pozitia conform careia bugetul de stat a pierdut venituri in urma introducerii cotei unice, insa pierderea nu a fost vizibila datorita accelerarii cresterii economice.
"Cand economia creste atat de repede, ai si venituri suplimentare semnificative. Este un efect ciclic, ajuta foarte mult managementul bugetului, dar trebuie vazut si ce se intampla in structura veniturilor bugetare si cat de vulnerabile ar fi acestea la o incetinire a economiei."
Fernandez-Ansola spune ca o masura precum introducerea cotei unice trebuie lasata mai mult timp pentru a-i fi testate efectele. "Insa trebuie vazut daca intregul cadru de taxe si impozite este in concordanta cu obiectivul de mentinere a trendului descedent al inflatiei in paralel cu cresterea economica."
Oficialul Fondului a remarcat ca desi acordul precedent dintre FMI si Romania a esuat la sfarsitul lui 2005, fiind lasat sa expire in vara trecuta, autoritatile au implementat tocmai politicile recomandate de institutia sa. "De fapt, politicile au fost in mare masura in acord cu recomandarile noastre, iar la aceasta a contribuit si conjuctura pozitiva care a ajutat autoritatile", a mai spus Fernandez-Ansola.
Conform prognozelor FMI, cresterea economica va incetini in 2007 la 6,5%, in timp ce deficitul extern ar putea urca spre 12% din PIB.
In privinta instabilitatii politice, Fernandez-Ansola considera ca investitorii au anticipat-o si au inteles-o, fiind vorba de un guvern de coalitie.
"Trebuie avut grija ca pe termen lung Romania sa nu aiba mai multa instabilitate politica decat vecinii sai. Pe termen scurt, nu cred ca vor fi efecte negative asupra investitiilor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
