Guvernul va promova construirea de reţele de comunicaţii în bandă largă cu acoperire naţională şi largă răspândire a punctelor de distribuţie, cât mai aproape de utilizatorul final şi cu niveluri adecvate de simetrie şi interactivitate, pentru o transmitere bună de informaţii în ambele sensuri.
Executivul a anunţat că a aprobat Programul pentru implementarea Planului naţional de dezvoltare a infrastucturii NGN (Next Generation Network), al cărui obiectiv este dezvoltarea de reţele de comunicaţii electronice de generaţie nouă cu acoperire naţională.
"Prin Program se are în vedere definirea şi planificarea măsurilor politice şi administrative care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice de nouă generaţie de mare viteză în bandă largă şi de penetrare a serviciilor de acces din România până la nivelul asumat în cadrul Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020. La nivelul Uniunii Europene, se doreşte ca până în anul 2020 să se ajungă la o viteză crescută de acces la internet de minimum 30 MBps pentru toate gospodăriile, iar cel puţin 50% dintre gospodării să aibă conexiuni de acces la internet cu viteza de peste 100 MBps", se arată într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, pentru atingerea obiectivelor propuse sunt avute în vedere cinci direcţii de acţiune, şi anume încurajarea accesului la infrastructura pasivă existentă, îmbunătăţirea transparenţei şi coordonării în lucrările de construcţii civile relevante simplificarea procedurilor de autorizare a construirii reţelelor de comunicaţii electronice, normele referitoare la infrastructura NGN pentru clădiri noi, utilizarea potenţialului tehnologiei Next Generation Wireless pentru accelerarea extinderii/implementării infrastructurii de bandă largă în zonele rurale.
Sumele necesare implementării Programului vor fi asigurate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020, fonduri private şi contribuţie publică naţională asigurată de la bugetul de stat şi bugetelor locale, după caz, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele ordonatorilor de credite beneficiari.
Guverul arată că, în scopul de a elimina decalajul semnificativ al investiţiilor necesare între Programele Operaţionale şi bugetul necesar pentru realizarea indicatorilor ţintă definiţi în Program, vor fi utilizate şi mecanisme de finanţare complementare, precum Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
În opinia Guvernului, principalele beneficii anticipate pe termen lung prin punerea în aplicare a acestui proiect sunt diminuarea excluziunii sociale a populaţiei din zonele izolate geografic, creşterea în activitatea regională de afaceri (prin capacitatea de a accesa o bază mai mare de clienţi, prin capacitatea înteprinderilor de a oferi noi servicii, prin accesul la informaţii relevante pentru afaceri), îmbunătăţirea calităţii vieţii (prin simplificarea proceselor de tranzacţii cu statul şi cu întreprinderile), dezvoltarea telemedicinei (cu efecte directe în reducerea necesităţii pentru construcţia de infrastructuri dispersate de îngrijire medicală), dezvoltarea învăţării la distanţă şi promovarea învăţării pe toată durata vieţii (aplicarea de noi metode de învăţare), sistemul eGuvernare (creşterea eficienţei administraţiei publice şi accesibilităţii prin facilitarea interacţiunilor dintre guvern şi cetăţeni sau companii) şi cel legat de eEconomy (dezvoltarea afacerilor e-business prin reducerea costurilor şi creşterea competivităţii companiilor).
Programul pentru implementarea Planului naţional de dezvoltare a infrastucturii NGN face parte din Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020.
