Eveniment

Guvernul Ciolacu vorbeşte de economii prin comasarea de agenţii, servicii sau direcţii, dar ministerele ţin sub cheie date publice despre structura posturilor. Ministrul Finanţelor are 16 angajaţi la departamentul de comunicare. Ministrul Sănătăţii are curier personal care câştigă 6.277 lei brut pe lună

Ministerul Finanţelor condus de Marcel Boloş este singurul minister care a publicat transparent date despre structura posturilor organizate în servicii, direcţii etc. Departamentul de comunicare are 17 angajaţi, cât o redacţie de ziar mare în România.

Autor: Ramona Cornea, Răzvan Botea

07.08.2023, 08:30 2422
 

UPDATE. Marcel Boloş, ministrul finanţelor: Numărul de consilier personali din cabinetul ministerial a fost înjumătăţit de la preluarea mandatului. 

UPDATE 2. Reacţia Ministerului de Finanţe: Activitatea zilnică a Biroului de relaţii cu mass-media este asigurată de un număr de 6 funcţionari publici (răspunsul integral la finalul textului)

 

Guvernul bate toba pe măsurile de economisire, al căror impact nu se cunoaşte, dar în realitate miza este la creşterea de taxe şi taxe noi, cu toate că cifrele, prezentate chiar de Ministerul Finanţelor, arată clar: ieşirea în decor a deficitului bugetar la şase luni din 2023 este din cauză că guvernul a cheltuit mai mult decât şi-a programat, pentru că veniturile la buget sunt aproape de grafic. De ce să creşti taxe, atunci?

50 mld. euro trebuia să încaseze guvernul în primele şase luni din an şi a încasat 49, nu foarte departe de ţintă. La venituri însă, derapajul este de 3 mld. euro, pentru că plăţile ministerelor nu ar fi trebuit să depăşească 53 mld. euro, dar au fost de 56 mld. euro, conform calculelor ZF pe baza bugetului pe 2023 şi a execuţiei bugetare la şase luni. Cu toate acestea, contraintuitiv, guvernul a luat mai degrabă măsuri pentru creşterea veniturilor prin majorări de taxe şi taxe noi, în loc să se uite la propriile cheltuieli, aşa cum repetă mediul de business de câteva săptămâni încoace.

Mai mult, măsurile de reducere a cheltuielilor de stat, şi aşa firave, sunt aproape imposibil de verificat de opinia publică. Marcel Ciolacu a vorbit despre comasări de agenţii şi instituţii, dar guvernul va trebui crezut pe cuvânt că face unele comasări, pentru că ministerele sunt opace în ceea ce priveşte organizarea posturilor în direcţii, servicii etc.

În afară de Ministerul Finanţelor Publice, condus de ministrul Marcel Boloş, niciun minister mare din România nu a publicat informaţii transparente despre structura posturilor ocupate şi vacante. Majoritatea au publicat date vagi, cu numărul de referenţi sau de directori, dar nu şi în ce serviciu sau direcţie lucrează. Un serviciu din minister nu va mai putea funcţiona şi va fi asimilat de altul dacă nu sunt minimum 20 de persoane în subordinea şefului, o direcţie va avea minimum 20 de persoane şi o direcţie generală minimum 40 de persoane, este una dintre măsurile din pachetul de economii la buget. Dar cum este situaţia acum şi ce se va schimba? Transparenţa Ministerului de Finanţe vine însă cu un cost, pentru că se văd la o primă privire anomaliile. Spre exemplu, serviciul de comunicare are 16 oameni, dintre care un şef de serviciu, doi şefi de birou, un consilier superior, nouă experţi superiori, un referent superior şi trei bufetieri. Spre comparaţie, Direcţia Corpului de Control are 15 oameni. Aceste date vor putea fi urmărite de opinia publică şi după ce măsurile de comasare vor intra în vigoare şi neregulile pot fi semnalate. La alte ministere nu există însă această bătaie de cap.

„Nu vor dori niciodată să îşi prezinte schemele de personal şi sumele aferente bugetării, pentru că multe dintre ele sunt cele din categoria bugetate, dar neocupate şi se fac multe artificii în care i se atribuie unei persoane existente bonusuri cu banii din alte posturi“, spune Adrian Negrescu, analist financiar. Practic, explică el, un angajat preia atribuţiile şi de la un post neocupat sau mai multe şi îşi creşte veniturile. Din eliminarea celor 200.000 de posturi vacante, dar unele bugetate, guvernul ar economisi 2 mld. euro anual. Dar unde sunt acele posturi, în ce serviciu sau direcţie şi cine încasează banii pentru ele? 

Ministerul Educaţiei are publicată pe site o listă în care a trecut toate funcţiile şi salariile brute aferente lor, însă aceste funcţii nu sunt ordonate în funcţie de departamente şi nu este specificat câte astfel de funcţii sunt disponibile, câte sunt libere şi câte sunt vacante.

La întrebarea ZF despre modul de prezentare a organigramei, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au spus că Ñştiu că se pun conform unei legiî. În departamentul de comunicare, Ministerul Educaţiei are cinci angajaţi, după cum au spus reprezentanţii instituţiei.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a publicat o organigramă cu marile direcţii ale sale, de cine sunt conduse, câte posturi sunt ocupate şi câte sunt vacante.  Aşadar, nu există date despre cum sunt posturile organizate pe departamente şi nici despre salariile cu care sunt plătiţi angajaţii de pe acele poziţii. La întrebarea despre unde putem găsi informaţii mai detaliate despre cum sunt organizate departamentele ministerului, precum departamentul de comunicare, de exemplu, reprezentanţii MIPE ne-au spus că nu sunt disponibile în alt loc pe site şi ne-au îndemnat să trimitem o solicitare oficială. Datele despre organizarea unui minister trebuie să fie publice, disponibile pe site-ul instituţiei, conform legii.

Ministerul Muncii are pe site o listă în care sunt trecute funcţiile de conducere şi funcţiile de execuţie, fiecare cu nivelul de studii necesar şi salariile aferente. În acest tip de organigramă funcţiile nu sunt împărţite pe departamente, nu sunt trecute toate tipurile de angajaţi, după cum cere legea. Contactaţi de ZF, reprezentanţii Ministerului Muncii ne-au îndemnat şi ei să trimitem o solicitare oficială în care să cerem aceste date, dar datoria ministerului era ca datele să fie publicate în mod transparent.

Nu este clar câţi bani vor aduce măsurile de economii la buget în mod real şi de când vpr produce efecte. Guvernul mizează pe economii de 2,5 mld. lei (0,5 mld. euro) în 2023, conform propriilor declaraţii. Suma este şi aşa mică, dar economiştii sunt însă de părere că multe măsuri nu se vor lua în 2023. Printre măsuri se numără reducerea numărului de şefi din instituţii, comasarea instituţiilor, eliminarea de vouchere de vacanţă sau reducerea cu 20% a secretarilor de stat.

„Eu am văzut o minciună. Tot ce ţine de reducerea membrilor în CA, de eliberarea posturilor vacante, de reducerea şefimii presupune reorganizări care au termen până la 31 decembrie şi cred că nimeni nu se va grăbi să le producă. Până atunci, directorii şi şefii de servicii vor păstra salariile actuale. Reducerea şefimii va produce efecte bugetare doar după încheierea organizării după 31 decembrieî, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie.

 

Captură site mfinante.ro. Aici este prezentată în detaliu structura ministerului, cu numărul de angajaţi din fiecare direcţie sau serviciu, şi cu salariul aferent.  Direcţia de comunicare din Ministerul de Finanţe are 17 angajaţi dintre care un şef serviciu, 2 şefi de birou, 9 experţi superiori şi 3 bufetieri. Cel mai bine plătit bufetier are 3.006 de lei salariu net pe lună, cât un profesor cu 5 ani vechime


Ministerul Sănătăţii prezintă lista salariilor doar la nivel de funcţii, nu şi numărul exact de persoane în fiecare direcţie sau serviciu. Curierul personal al ministrului are salariul de 6.277 lei brut. La celelalte ministere nu există acest post.

Ministerul Sănătăţii condus de Alexandru Rafila are pe site publicată la rubrica „buget“ o listă cu referenţii, directorii şi şefii de servicii din minister, dar fără repartizarea acestora pe structuri.


Ministerul Educaţiei prezintă doar funcţiile generice fără număr de angajaţi pe fiecare departament

Ministerul Educaţiei condus de Ligia Deca are pe site publicată o listă a funcţiilor şi a salariilor pentru fiecare dintre ele. În această listă nu este specificat departamentul sau numărul de poziţii disponibile pentru fiecare dintre funcţii.


Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prezintă doar o organigramă fără lista de funcţii si veniturile aferente

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene condus de Adrian Câciu are pe site o organigramă cu funcţiile disponibile, libere şi vacante pentru fiecare dintre marile direcţii ale ministerului. Nu există date despre cum sunt posturile organizate pe departamente.


Ministerul Muncii prezintă lista de funcţii: director, şef serviciu, şef birou, fără detaliererea numărului de angajaţi din fiecare serviciu sau direcţie. Interesant, la Ministerul Muncii există indemnizaţia de hrană lunară 346 de lei, ceea ce nu se regăseşte la alte ministere

Ministerul Muncii condus de Simona Bucur Oprescu are şi el publicată pe site o listă cu funcţiile de conducere şi funcţiile de execuţie, fiecare cu nivelul de studii necesar şi salariile aferente. Nici aici nu sunt organizate funcţiile pe departamente.

 

Serviciul de comunicare de la Ministerul Finanţelor a revenit cu precizări după publicarea articlolului ZF. Răspunsul integral al Minsterului de Finanţe:

 

„Potrivit structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare, SCRPMMT are în componenţă Biroul de informare, transparenţă şi relaţii cu publicul - Compartimentul de relaţii cu publicul şi TelVerde  şi  Compartimentul de informaţii publice şi transparenţă, Compartimentul de relaţii publice (protocol) şi Biroul de relaţii cu mass-media. În cadrul Serviciului de comunicare, relaţii publice, mass media şi transparenţă îşi desfăşoară activitatea 16 persoane, cu atribuţii specifice, diferite pe fiecare structură componentă.

Activitatea zilnică a Biroului de relaţii cu mass-media este asigurată de un număr de 6 funcţionari publici, din care unul aflat în concediu pentru creşterea copilului, fiind singurul department din cadrul SCRPMMT care asigură accesul jurnaliştilor la informaţiile cu caracter public care privesc activitatea Ministerului Finanţelor.

Conform Hotărârii Guvernului României nr.34/2009 privind  organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare,  SCRPMMT elaborează, monitorizează şi implementează procesul de soluţionare a petiţiilor, precum şi al solicitărilor de informaţii publice, care se înscriu în sfera sa de  competenţă, în conformitate  cu prevederile legale. Totodată, Serviciul de Comunicare este departamentul responsabil cu elaborarea strategiei de comunicare, de coordonare şi monitorizare a sistemului de comunicare internă şi externă, a cadrului comunicaţional, în scopul asigurării principiului unităţii de imagine a instituţiei  şi a unităţilor sale subordonate.

Informaţii detaliate cu privire la atribuţiile specifice şi activitatea zilnică a Biroului de presă pot fi consultate pe site-ul MF, la rubrica Despre minister/Organizare/ Regulament de Organizare şi Funcţionare.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels