Faţă de prima rectificare bugetară din vară, care a majorat estimările de venituri cu 1,5 mld. lei (de la 216,8 mld. lei la 218, 3 mld. lei), a doua rectificare prevede o reducere de venituri, pe sold, de 1,4 mld. lei. Cheltuielile ar urma să se reducă şi ele, pe sold, cu 1,44 mld. lei, ceea ce menţine deficitul bugetar în limitele de 2,2% din PIB.
De remarcat este că proiectul de ordonanţă de urgenţă de rectificare a bugetului evocă ipoteza unei creşteri economice în 2014 de 2,8%, faţă de 2,2% cât se estima la elaborarea legii bugetului, ceea ce ar conduce la un PIB de 662,3 mld. lei în valoare nominală (658,6 mld. lei, PIB luat în calcul în legea bugetului). O astfel de creştere ar putea produce modificări în structura veniturilor statului, dar este de amintit că anul trecut, în ciuda unei creşteri economice de 3,5%, cu mult peste aşteptări, veniturile au fost cu aproximativ 10 mld. lei (2,3 mld. euro) sub cele estimate. În 2013, Ministerul Finanţelor miza pe o creştere de 8,4% a veniturilor bugetare faţă de 2012, iar creşterea lor a fost de doar 3,6%. Anul acesta povestea se repetă, guvernul mizează pe o creştere a veniturilor de 8% faţă de 2013, iar la opt luni acestea au avansat cu doar 4,3%.
Cum veniturile şi cheltuielile scad cu aproximativ aceeaşi sumă, iar ţinta de deficit nu se modifică, rămâne de interes, în ordonanţa de rectificare, mutarea unor sume de la o instituţie la alta.
Va trebui explicat de către guvern foarte clar de ce a tăiat aproape patru mld. lei din cheltuielile destinate proiectelor finanţate cu fonduri de la UE. O explicaţie la îndemână este aceea că guvernul nu mai crede că aceste sume pot fi cheltuite, dar acest lucru este dramatic pentru că, dacă guvernul nu cheltuieşte banii, nici nu-i poate recupera din aşa-numitele „rambursări“. De remarcat că în buget sunt evidenţiate doar sumele care intră în proiectele statului – drumuri, autostrăzi, lucrări de canalizare. Această situaţie trebuie coroborată cu prăbuşirea cheltuielilor de capital (investiţiile din buget) care au scăzut cu 28,5% faţă de 2013 între ianuarie şi august. Cheltuielile cu proiectele finanţate din banii europeni au fost la opt luni cu 10% mai mici faţă de anul trecut. Guvernul îşi propusese să cheltuiască din buget cu astfel de proiecte 16 mld. lei şi a cheltuit la opt luni 6,7 mld. lei. Ar mai fi avut de cheltuit încă 9,3 mld. lei, dar odată cu această rectificare (aproape 4 mld. lei în minus) va mai cheltui la acest capitol, până la finalul anului, 5 ,3 mld. lei, dacă îi va cheltui. Din cele 3,9 mld. lei tăiate de la proiectele europene, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale va pierde, la această rectificare 971 de milioane de lei (220 mil. euro), adică 14,4% din bugetul iniţial de 6,7 mld. lei.
În schimb, autorităţile locale primesc sume suplimentare de 1,6 mld. lei din sumele defalcate din TVA (2,4 mld. lei, în total), adică un plus din sumele din taxa pe valoare adăugată atribuite iniţial de 7,3% (de la 15,9 mld. lei la 17 mld. lei). Din aceşti bani, peste 500 de milioane merg, în prag de campanie, spre drumuri comunale şi judeţene şi alte 380 mil. lei pentru „echilibrarea bugetelor locale“.
În cazul ministerelor, unele câştigă, iar altele pierd.
Ministerul Muncii va primi 1,2 miliarde lei; Ministerul Dezvoltării - 575,2 milioane de lei; Ministerul Afacerilor Interne - 254,9 milioane de lei; Ministerul Apărării Naţionale - 140,8 milioane de lei şi Ministerul Justiţiei 106,8 milioane de lei.
Secretariatul General al Guvernului pierde 1,3 mld. lei; Ministerul Agriculturii - un miliard de lei; Ministerul Finanţelor Publice - 992,8 milioane de lei; Ministerul Sănătăţii - 264,6 milioane de lei; Ministerul Transporturilor: - 170 mil. lei şi Ministerul Mediului – 164,5 mil. lei.
