Eveniment

Guvernul Grindeanu, faţă în faţă cu realitatea: trebuie să găsească bani pentru un program uluitor de generos şi cu săracii, şi cu antreprenorii

Guvernul Grindeanu, faţă în faţă cu realitatea:...

Autor: Iulian Anghel

05.01.2017, 00:07 3907

Guvernul Grindeanu a avut aseară prima şedinţă, după ce a depus jurământul în faţa preşedintelui Klaus Io­hannis.

„Aveţi de îndeplinit promisiuni complicate. Campania electorală nu este numai un circ mediatic, deşi este şi asta. Sper ca într-o zi să explicaţi cum faceţi ca să vă încadraţi într-un deficit bugetar de 3% din PIB, să creşteţi salariile şi să reduceţi TVA şi alte taxe“, a comentat Iohannis.

Aştept să păstraţi orientarea euro­atlantică a României şi să sprijiniţi o justiţie dreaptă în România, a mai avertizat preşedintele, adresându-se membrilor guvernului după depunerea jurământului.

Cabinetul Grindeanu a trecut de votul Parlamentului cu o majoritate mai mult decât confortabilă, ceea ce corespunde, de altfel, situaţiei din Parlament: 295 de voturi pentru şi 133 contra (PNL şi USR).

Prin urmare, guvernul nu-şi face griji deocamdată în privinţa susţinerii ambi­ţiosului program de guvernare cu care a venit în faţa Parlamentului, program care promite lapte şi miere şi pentru muncitori, şi pentru pensionari, şi pentru mediul de afaceri.

Programul de guvernare are 173 de pagini, cu reglementări pentru toate domeniile, care în plan social privesc majorări substanţiale de salarii şi pensii, iar în plan economic introduc o nouă serie de nişe fiscale, ceea ce ar putea pune la grea încercare finanţele publice pentru anii următori. Salariile bugetarilor ar urma să depăşească, de pildă, 9% din PIB la orizontul anului 2020, faţă de 7% din PIB acum.

Toţi cei 26 de miniştri propuşi de coaliţia PSD-ALDE au fost avizaţi favorabil de comisiile de specialitate din Legislativ, cu majorităţi confortabile.

Cabinetul condus de Sorin Grindeanu va avea doi vicepremieri, Sevil Shhaideh, care va fi şi ministru al dezvoltării regionale, gestionând şi fondurile europene, dar şi copreşedintele ALDE Daniel Constantin, care va gestiona şi portofoliul mediului.

Premierul desemnat Sorin Grindeanu a avut o primă intervenţie mai consistentă în explicarea programului de guvernare, afirmând că, în aplicarea lui, are un „scadenţar“ foarte bine pus la punct.

„Noi avem un scandenţar foarte bine pus la punct, pe care îl vom urmări. Aşa cum se urmărea scadenţarul pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2007, în acelaşi mod vom urmări acest scadenţar pe fiecare minister în parte, pe fiecare trimestru, fiecare lună, fiecare săptămână, astfel încât tot ceea ce am promis cetăţenilor în discurs să se şi întâmple. Asta e menirea politicienilor: ca ceea promit trebuie să şi realizeze. Îmi doresc ca toate lucrurile pe care le-am amintit în discurs să putem să le facem, sunt convins că putem să le facem dacă respectăm ceea ce aminteam mai devreme: responsabilitate şi respect pentru cetăţeni“, a spus Sorin Grindeanu, citat de Mediafax.

Opoziţia a votat împotriva guvernului,  liderul USR Nicuşor Dan declarând că partidul său nu votează guvernul Grindeanu, întrucât  programul economic propus de PSD-ALDE este falimentar şi „va amaneta viitorul României“.

 
 

Principalele puncte din programul de guvernare

 

Programul de guvernare votat de Parlament are 173 de pagini şi acoperă perioada 2017-2020, an în care România ar urma să ajungă a treisprezecea economie din UE (locul 17 în prezent). Potrivit documentului citat, va fi acela al majorării investiţiilor şi al creşterii venitului disponibil al cetăţenilor, prin majorarea cel puţin o dată pe an a salariului minim pe economie. Programul îşi propune, după cum susţine, ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu „forţă de muncă ieftină” şi să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovaţie şi cu forţă de muncă bine pregătită.

 

Macroeconomie

♦ Un ritm de creştere economică de 5,5-6% anual.

♦ Deficitul bugetar de sub 3% din PIB, datorie publică de sub 60% din PIB.

♦ Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar. Codul legislativ va purta numele „Codul economic al României” şi va conţine Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

♦ Guvernul va cere un moratoriu prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod economic pentru cel puţin 5 ani.

♦ Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50.

 

Tranzacţii imobiliare

♦ De la 1 martie 2017 tranzacţiile sub 450.000 lei nu se mai impozitează, în acest fel fiind încurajată vânzarea imobiliarelor în principal, dar şi creşterea industriei de construcţii, orientată spre construcţia de locuinţe.

♦ Pentru tranzacţiile mai mari de 450.000 lei se va aplica doar 3% pentru diferenţa dintre valoarea tranzacţionării proprietăţii şi pragul de 450.000 lei.

 

Imozitarea profitului multinaţionalelor

♦ „Vom urgenta aplicarea Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaţionalelor în ţările în care acestea se produc, sau vom introduce alte măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obţinute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără însă a încălca normele europene în vigoare.”

 

Impozitarea în IT&C, cercetare, sănătate

♦ Începând cu 2017 se extinde neimpozitarea venitului şi pentru IT-ştii cu studii medii, dar şi pentru medici şi toţi cei care lucrează în cercetare. În felul acesta IT-ul, cercetarea şi sănătatea vor deveni domeniile care vor putea să aibă cea mai mare creştere în cazul contribuţiei acestora la PIB.

 

Impozitarea IMM-urilor

♦ Microîntreprinderile care au între 1 şi 9 angajaţi vor plăti de la 1 martie 2017 un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atâta timp cât CA nu va depăşi plafonul de 500.000 euro. (În prezent, microîntreprinderile care depăşesc plafonul de 100.000 de euro plătesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plătesc 2% din cifra de afaceri.) Pentru că această măsură nu are un impact bugetar negativ, ea va fi implementată încă de la 1 martie 2017.

 

Impozitul pe venitul global al gospodăriilor

♦ „Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferenţiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declaraţie de venit global de către consultanţii fiscali, în numele membrilor acelei gospodării.” Această declaraţie de IVG va avea ca bază de plecare declaraţia de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în acelaşi condiţii precum declaraţia de venit global. Arondarea populaţiei la consultanţii fiscali precum şi funcţionarea acestora se va face prin hotărâre de guvern. Pe lângă rolul de a completa şi depune declaraţiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua şi sarcina de a plăti toate taxele şi impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliul său.

 

Industrie

♦ Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţă de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie si industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate.

♦ Companiile aflate în situaţii financiare precare (insolvenţă, datorii etc.) precum CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica.

 

Salarii

♦ Creşterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alţi 20% începând cu 1 iulie 2018 şi 8% începând cu 1 iulie 2019. Se va ajunge astfel de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.

♦ Salariul minim va creşte cel puţin o dată pe an. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 şi 1.750 lei în 2020.

♦ Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie, faţă de 32% acum. (În Europa, media este de 50%.)

♦ În 2020 vor fi 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro.

♦ Salariul mediu brut în România se va apropia în 2020 de 1.000 de euro.

♦ Vor fi create 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă

 

Tinerii

♦ „Vom susţine antreprenorii tineri prin intermediul programului Start-up Nation - şi nu numai - prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare.” Costurile anuale ale acestui program vor fi de 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare, urmare a creării a peste 100.000 de noi locuri de muncă, doar prin aceste startup-uri, dar şi a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe şi impozite.

♦ Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat.

♦ Programul România Profesională în parteneriat public-privat al şcolilor profesionale şi de meserii, program care să susţină formarea tinerilor în meserii necesare economiei.

 

Pensii

♦ Creşterea pensiei minime la 640 lei de la începutul anului 2018.

♦ Punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei.

 
 

Legea prevenţiei se aplică din primul trimestru: „Înlocuim cartonaşul roşu direct cu două cartonaşe galbene“

Potrivit programului de guvernare, unul dintre principiile de bază ale viitorului „Cod economic” al României va fi prevenţia.

„Vom introduce prevederi legislative (legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”, spune programul de guvernare. Legea ar urma să intre în vigoare în primul trimestru al acestui an şi se va adresa tuturor companiilor, indiferent de dimensiunea lor. Prin urmare, acestea nu mai pot fi sancţionate înainte de a fi „prevenite” că nu respectă normele. Potrivit lui Liviu Dragnea, şeful PSD, legea prevenţiei ar urma să schimbe relaţia dintre stat şi oamenii de afaceri: „Statul nu mai trebuie să fie agresiv cu firmele; nu trebuie să avem un stat care să-i pedepsească pe oamenii de afaceri, să le închidă firmele şi să-i trimită în puşcărie”.

 
 

Cum funcţionează „Fondul Suveran de Investiţii“ de 10 mld. euro şi „Fondul Naţional de Dezvoltare“

 

Programul de guvernare 2017-2020 detaliază modul în care ar urma să funcţioneze Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Modelul ar fi fondurile suverane din Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia. Acesta ar urma să aibă o valoare aproximativă de 10 miliarde de euro şi va fi alimentat de veniturile din dividende ale companiilor de stat aflate pe profit, precum şi de veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). „Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economia.“

Obiectivul FSDI - dezvoltarea econo­mică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea Fondul Naţional de Dezvoltare (FND), care va cu­prinde companii unde statul deţine parti­cipaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza in­ter­dicţiei europene, care stipulează faptul că, în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comporta-mentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

Cine beneficiază:

♦ Estimarea programului de guvernare este că 10 mld. de euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul ar trebui să conducă, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.

♦ Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza, susţine documentul citat, în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 mld. euro.

♦ Alte 3 mld. euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra.

♦ O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente.

Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei.

În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei, anticipează programul de guvernare.

 
 

Ce spun oamenii de afaceri despre legea prevenţiei

 

Mihaela Pascari

Ovidiu Şandor, CEO al dezvoltatorului imo­biliar ModaTim Investment Timişoara: În opinia mea, în cazul unor greşeli simple, spre exemplu lipsa unei informaţii într-o factură, această reglementare ar fi corectă. Însă trebuie de avut grijă ca aceasta să nu se transforme într-o lege care permite evaziunea fiscală organizată, iar cei care fac acest lucru să scape doar cu prevenţia.

Radu TimiŞ, proprietarul Cris-Tim: În toate ţările europene, dacă o companie greşeşte, mai întâi i se atrage atenţia, după care i se dă timp să îşi repare greşeala. Nu se iartă nici acolo, companiile plătesc oricum ce au de plătit. Legea prevenţiei ar fi o lege care ar aranja puţin lucurile.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM): Aceasta este o propunere veche a noastră, pot spune că aşa se proceda înainte de anii 1990, atunci când nu avea nimeni emoţii pentru mediul de afaceri. Acum aceste lucruri sunt mai grave, din două motive: unul este pentru că aceste controale se fac la IMM-uri, 99% sunt firme cu capital românesc, nu se duce nimeni să facă controale la marile companii. Şi cel de-al doilea motiv este faptul că aceste controale se fac pe fondul legislaţiei care se schimbă în fiecare zi, iar în 24 de ore toţi trebuie să se conformeze.

Dumitru Toader, fondatorul brandului care produce pătuţuri şi mobilă pentru copii Romina Furniture: Sunt convins că legea prevenţiei va ajuta antreprenorii, în special pe cei mici, pentru că ei nu au suficiente resurse să prevină, să se informeze şi să pună în practică. Aşa dacă li s-ar spune că în trei sau şase luni au de reparat o problemă, cred că ar face-o cu uşurinţă. Mi se pare mult mai corect să fie preveniţi şi după aceea să urmeze penalizările.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO