• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Eveniment

Guvernul promite 6,1 miliarde de lei la autostrăzi în 2015, la fel ca anul acesta, deşi a cheltuit doar 4,6 miliarde de lei

Guvernul promite 6,1 miliarde de lei la autostrăzi în 2015, la fel ca anul acesta, deşi a cheltuit doar 4,6  miliarde de lei

În prezent în România se află în lucru circa 180 km de autostrăzi, cu un cost total de circa 900 mil. euro - 1 mld. euro. Mediafax Foto

Autor: Andreea Neferu

15 dec 2014 939

Cu doar 667 de kilometri de autostrăzi şi un sistem rutier criticat puternic de investitori, fie ei străini sau locali, România a reuşit anul acesta să cheltuiască doar 4,65 mld. lei (1 mld. euro) pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în contextul în care propunerea iniţială pentru 2014 prevedea o sumă mult mai mare, de 6,3 mld. lei (1,43 mld. euro), arată o analiză ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

Pentru anul viitor, guvernul propune 6,1 mld. lei (1,4 mld. euro) pentru  autostrăzi şi drumuri naţionale, în plus cu 30% faţă de ce s-a cheltuit anul acesta.

„Se observă o încercare de reechilibrare a deficienţelor foarte grave din ultimii ani, în special cele legate de amputarea investiţiilor. Nu ştim însă dacă banii (pe care guvernul i-a propus pentru infrastructura rutieră în 2015 – n.red.) vor exista în mod real. Experienţa tristă a ultimilor ani ne arată că există capacitate limitată în a susţine sistematic proiectele de infrastructură“, afirmă Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Reducerea investiţiilor publice în încercarea de a urmări un deficit bugetar cât mai mic şi-a pus amprenta poate cel mai mult anul acesta asupra infrastructurii de transport. Realizările pe 2014 spun multe despre activitatea redusă din construcţiile de drumuri: doar 22 km de autostradă au fost deschişi circulaţiei anul acesta.

Dincolo de dezbaterile privind bugetul pe 2014 al procurorilor, care au eclipsat alocările pentru alte domenii la fel de sau poate chiar mai fierbinţi, precum infrastructura, educaţia sau sănătatea, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), responsabilă de proiectele de infrastructură „mare“, rămâne una dintre principalele piese din angrenajul guvernului, fiind una dintre cele mai „bogate“ companii de stat, dar şi una dintre cele asupra cărora planează multe semne de întrebare privind risipa banilor din ultimii ani. Alocările la început de an pentru autostrăzi şi drumuri naţionale în perioada 2011-2014 s-au ridicat la aproape 26 de mld. lei (6 mld. euro), iar în aceeaşi perioadă au fost deschişi circulaţiei doar 325 km de autostrăzi. În condiţiile în care în România un kilometru de autostradă costă 6-7 milioane de euro, cu cei 6 mld. euro s-ar fi putut construi circa 1.000 km de autostrăzi, potrivit estimărilor ZF. Pe de altă parte, cele 6 mld. euro nu au mers doar spre proiecte de autostrăzi, ci şi spre reabilitări de drumuri.

Cu toate acestea, la final de an, când s-a tras linia privind sumele care au intrat efectiv în drumuri naţionale şi autostrăzi, alocările au fost mult mai mici. Spre exemplu, anul acesta infrastructura rutieră „mare“ (autostrăzi şi drumuri naţionale) primise 6,3 mld. lei, dar, conform execuţiei bugetare preliminate, doar 4,65 mld. lei au intrat efectiv în proiecte de drumuri naţionale şi autostrăzi.

Semne că drumurile vor primi mai puţini bani în 2014 au venit încă din prima parte a anului. În primele nouă luni, CNADNR a efectuat plăţi de doar 228 milioane de euro pentru autostrăzi, în condiţiile în care alocările bugetare pentru întreg anul 2014 erau mai mult decât duble. Explicaţia pentru faptul că CNADNR a folosit mai puţin de jumă­tate din banii disponibili pentru autostrăzi în primele nouă luni ale anului vine şi din faptul că statul a tăiat la sânge investiţiile anul acesta, în încercarea de a urmări un deficit bugetar cât mai mic.

Astfel, guvernul a lăsat de izbelişte, printre altele, şi infrastructura de transport, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă şi care, în aval, poate stimula şi alte industrii. Cheltuielile publice cu investiţiile au scăzut cu peste 10% în primele zece luni ale anului, în timp ce bugetul a trecut pe excedent de 0,29% din PIB.

În prezent în România se află în lucru circa 180 km de autostrăzi, cu un cost total de circa 900 mil. euro - 1 mld. euro, potrivit estimărilor ZF. În ciuda faptului că lucrările pe şantierele de autostrăzi au demarat anul acesta, în unele cazuri mai timid, în altele în forţă, industria construcţiilor rămâne în blocaj. Absenţa unor proiecte de anvergură în infrastructura de transport şi în zona autostrăzilor s-a resimţit din plin în piaţa de construcţii în primele zece luni ale anului. Astfel, lucrările de construcţii au scăzut cu 10,9% în perioada ianuarie-octombrie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai abrupt declin înregistrându-se în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), care au scăzut cu 26,6%.

Statul intenţionează să aloce anul viitor un buget total de 14,7 mld. lei infrastructurii rutiere, feroviare, aeroportuare, navigabile şi de metrou, arată o analiză ZF pe baza bugetului de stat pentru anul viitor, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Suma este în creştere cu peste 17% faţă de execuţia preliminată pe 2014 pentru aceste tipuri de infrastructură de transport.

Bugetul CNADNR nu apare în dreptul propunerilor de buget pentru Ministerul Transporturilor, pentru că la finalul anului 2012, CNADNR a trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea Departamentului pentru Mari Proiecte (actualmente Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor).

În documentul privind bugetul de stat pe 2015 nu apar clar şi defalcat sumele care vor ajunge la CNADNR, pentru că departamentul nu are aparat propriu de funcţionare. Pentru a estima sumele destinate autostrăzilor şi drumurilor naţionale, ZF a luat în considerare capitolul „Transport rutier“ din cadrul bugetului Secretariatului General al Guvernului, care are în subordine Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură.

Printre proiectele de autostrăzi pe care statul le consideră prioritare anul viitor se numără câteva tronsoane pe care deja se circulă, aşa cum sunt Orăştie-Sibiu (82 km) sau varianta de ocolire a Constanţei la standard de autostradă (21,8 km), dar şi tronsoane pe care lucrările abia au început anul acesta, aşa cum este autostrada Sebeş-Turda (70 km).

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236