Eveniment

Guvernul trebuie să decidă pentru viitor, nu pentru trecut. Finanţele ţării sunt la pământ, iar guvernul nu judecă decât electoral. Aceasta este o iresponsabilitate şi ea trebuie să înceteze

Guvernul trebuie să decidă pentru viitor, nu pentru trecut. Finanţele ţării sunt la pământ, iar guvernul nu judecă decât electoral. Aceasta este o iresponsabilitate şi ea trebuie să înceteze

Autor: Răzvan Botea

05.06.2020, 00:07 4120

♦ Ideea că noi trăim într-un Eden biblic, dar că noi nu beneficiem de bunăstarea acestuia pentru că cineva ne-a furat ceva este larg răspândită în lume ♦ Dar adevărul este că noi nu am citit cum trebuie cărţile sfinte ♦ Noi credem că „există bani” pentru pensii, pentru salarii, dar singurul adevăr este că, în cazul nostru, banii sunt puţini. ♦ Toate veniturile publice s-au dus în ultimele luni în pensii şi salarii publice ♦ Cum să mergi aşa înainte?

Biblia pe care o parte dintre noi o admirăm pentru înţelepciunea închisă în ea începe cu Geneza – ideea unor oameni din vechime despre cum a început lumea. Adam şi Eva trăiau într-o grădină şi totul era frumos. Cam atât ştim. Dar noi nu am citit corect textul biblic. Pentru că acolo mai scrie: Dumnezeu l-a pus pe  Adam în grădina Edenului „ca să o cultive şi ca să o păzească”. Altfel spus, Dumnezeu i-a dat lui Adam o grădină, dar i-a dat şi o sarcină. Adam trebuia să apere grădina şi să o cultive. Nimeni nu spune asta când vorbeşte despre acest mit al facerii pentru că munca este o sarcină, iar oamenilor nu le place să le fie condiţionată existenţa.

Cam aşa a fost politica fiscală a României, în ultimii ani. O grădină a Edenului, plină de frumuseţe şi lipsită de sarcini. Scădem taxe, creştem salariile la stat şi pensiile.  Anul trecut 70% din toate veniturile statului au mers la salarii (la stat) şi pensii. Anul acesta, pe fondul scăderilor de venituri la stat, ca urmare a crizei, 93% dintre veniturile statului, în aprilie, au mers în pensii şi salariile luate de angajaţii statului. 93%! Dar statul trebuie să funcţioneze. Cum de unde? Din împrumuturi.

Bugetul are nevoie anul acesta de cel puţin 120 de miliarde de de lei (25 de miliarde de euro) pentru deficitul colosal de 10% din PIB şi pentru rostogolirea datoriei trecute. Dar, ca să te poţi îndatora, ai nevoie de credibilitate pe pieţe. Suntem în iunie, iar guvernul trebuie să majoreze pensiile de la 1 septembrie cu 40% - aşa sună o lege votată cot la cot de PSD şi PNL. 25 de miliarde de lei în ultimele trei luni din 2020, aceasta este povara suplimentară pe buget. Cu ce bani?

Standard & Poors, una dintre cele patru agenţii de rating care fac piaţa creditului, va da mâine o „notă” datoriei României, notă în funcţie de care povara îndatorării ţării va pune în plus sau nu bani la cheltuiala publică. Va fi redus ratingul?

 Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România (asociaţia analiştilor financiari), spune că principalul motiv pentru care Standard & Poors ar aduce ratingul de ţară al României în categoria junk (nerecomandat investiţiilor) este deficitul bugetar, iar decizia agenţiei de rating va fi influenţată de capacitatea guvernului de a garanta echilibrul bugetului de stat. Adică exact ce guvernul nu are.

„Principala problemă care ar duce la downgrade-ul României ar fi deficitul bugetar. Problema este fluxul – ce cheltuieli trebuie să facă guvernul acum. Anul acesta cheltuielile guvernamentale sunt cumva în linie cu cele ale altor ţări, însă ele diverg pentru anul viitor. Un asemenea trend ar putea duce la un downgrade şi o mare parte din aceste cheltuieli publice sunt cele date de majorare cu 40% a pensiilor”, a spus Adrian Codîrlaşu.

Economistul Laurian Lungu este de părere că, în cazul în care ratingul de ţară al României va fi revizuit în sens negativ, costul de finanţare al statului nu se va modifica semnificativ, în condiţiile în care statul român deja se împrumută la dobânzi mai mari decât a altor state.

„La ora actuală ne împrumutăm la nişte rate de dobânzi care sunt mari faţă de cele din regiune. Practic ne împrumutăm la un cost mai mare decât al Greciei, care este în junk. Din punctul meu de vedere nu mă aştept la mari diferenţe pe termen scurt. Pe termen lung semnalul dat de S&P poate fi urmat de Moody’s, Fitch şi atunci situaţia va deveni puţin mai complicată către toamna- iarnă”, a spus Laurian Lungu.

La rândul său, Aurelian Dochia, analist economic, spune că există în acest moment lichidtate în pieţe şi că efectele reducerii ratingului de ţară asupra dobânzilor la care se împrumută statul nu vor fi devastatoare.

„S-ar putea, chiar dacă apare o asemenea reducere de rating, să nu se vadă o prea mare diferenţa pe dobânzile la care ne împrumutăm. Ratingurile astea dacă le privim obiectiv trebuie scăzute cam pentru toată lumea, pentru că nu mai este nimeni un etalon pentru agenţiile de rating, aşa că trebuie privit prin comparaţie. Părerea mea este că nu se va întâmplă nimic dramatic, chiar dacă se va reduce ratingul României”, a spus Aurelian Dochia.

Cu toate acestea, analiştii economici consultaţi de ZF sunt de părere că sunt şanse mai mari ca agenţia de rating S&P să menţină ratingul de ţară al României, decât să îl revizuiască în sens negativ. Dar asta nu schimbă situaţia gravă a finanţelor ţării. Sunt „şanse” azi, dar mai sunt şi mâine?

„Părerea mea este că nu vom ajunge în junk. S&P va menţine ratingul, însă sub spectrul unei revizuiri în cazul în care deficitele şi datoria publică vor scapă de sub control şi economia nu îşi revine. Mai avem şi acest risc politic al alegerilor care poate duce politică fiscală într-o zona pe care nu ne-o imaginăm acum”, a spus Laurian Lungu.

Adrian Codîrlaşi crede că menţinerea ratingului de ţară depinde de cum va reuşi guvernul României să convingă agenţiile internaţionale de rating că va reuşi să echilibreze finanţele statului.

„Din ultimele comunicări ale guvernului, practic eu am înţeles că spune şi guvernul că sunt nesustenabile (creşterile de pensii din toamnă – n. red.) şi că se vor lua măsuri. Dacă se iau măsuri şi dacă reuşeşte guvernul să convingă agenţia că se vor lua măsuri, rămânem cu acest rating. Precedentul downgrade a venit în timpul crizei 2008-2009 şi a venit tot după o majorare a cheltuielilor publice”, a mai spus Adrian Codîrlaşu.

Un lucru este însă clar. Nu poţi trăi tot timpul din împrumuturi. Toate ţările din UE şi-au redus expunerea pe pieţe, după calvarul crizei de acum zece ani. Acum o altă criză, neaşteptată, pune pe toată lume în genunchi. Este nevoie de o înţelepciune fiscală şi de curaj, dar guvernul tace pentru că efectul electoral este mare în cazul în care majorarea pensiilor ar fi am-nată, de pildă. Dar riscul pentru toţi şi pentru mult timp nu trebuie să fie şi el luat în seamă? Nu este responsabilitatea oamenilor politici să ia în seamă viitorul? Chiar asta este responsabilitatea: nimeni nu are dreptul să rişte viitorul de dragul trecutului.

AFACERI DE LA ZERO